„Mama Zina”, făcătoare de Guvern

   Chiar şi cu gafa de proporţii făcută de naiba ştie cine, la întocmirea „Listei lui Cioloş”, încă nu mi-am pierdut definitiv speranţa că, gafă după gafă, Executivul va avea totuşi o soartă mai bună în final, şi prin el, şi noi, ăştia de ne uităm de acasă la alegerea prafului. Odată cu anunţarea listei a început, fireşte, jupuirea de vii pe toate canalele tv a numiţilor listaţi, care-ce a făcut prin viaţă, cu cine e combinat, a început scormonirea trecutului şi a albumelor cu „chipuri” de pe facebook. De la bun început mi-a atras atenţia o alegere, poate una dintre cele mai importante având în verdere starea Sănătăţii la noi, propunerea iniţială pentru postul de Ministru al Sănătăţii.

  Teoretic, alegerea unui tânăr sub 30 de ani într -o asemenea funcţie, deşi e inedită, totuşi nu trebuie să şocheze, Pământul are destule exemple de miniştri, chiar prim-miniştri foarte tineri, extrem de bine pregătiţi şi competenţi, deci nu venea nimeni cu nicio noutate sau cu vreo veste de căzut pe spate. Cu toate acestea, analizând datele oferite dar şi ce am mai găsit pe internet, m-au făcut să concluzionez că această numire ar fi fost, de departe, cea mai mare gafă pe care un prim ministru ar fi putut să o facă vreodată. El sau mă rog, cine Dumnezeu i-a băgat pe gât astfel de personaje normale altfel dar care nu au nici în clin nici în mânecă cu hamurile unui minister. Astfel, a fost propus în condiţii de total mister, un tânăr domn care părea mai degrabă recomandat de vestita mama Zina şi Cătălin Botezatu decât de competenţe manageriale de excepţie şi experienţă.

   Chiar dacă bat câmpii, rămân la convingerea mea umilă că acest nou guvern i-a fost băgat pe gât sălăjeanului nostru, nu mă hazardez să spun de către cine, ca să nu spun prostii, însă mie nu mi se pare o alegere, per ansamblu, făcută exclusiv de un om cu competenţa şi expertiza lui Cioloş. Ceva, undeva, e făcătură. Pare ceva impus, trimis, făcut pachet şi pus pe biroul lui Dacian. Poate greşesc, însă e doar o impresie şi e evident, supusă greşelii. Ceea ce m-a dezamăgit a fost însă, dincolo de alte mici dezamăgiri pe la alte ministere, această propunere pentru Sănătate care arăta la fel de firesc precum Angela Merkel în costum de baie în plenul şedinţelor. Este un mister ce sau cine a stat la baza acestei propuneri tembele sau, din contră, extrem de inteligent pusă pe masa lui Cioloş. Şi nu înţeleg cum un om de maturitatea şi cu experienţa lui Dacian Cioloş, poate accepta şi poate prezenta în faţa unei naţiuni o propunere, pentru ca după o oră să o considere de rahat şi să o retragă de sub ochii bulbucaţi ai mulţimii.

    Judec şi eu simplu şi încerc să mă lămuresc unde e buba sau care e capul care o posedă. Când s-a produs greşeala, sau intenţia: când ai acceptat numele impus, când l-ai ales (puţin probabilă varianta aceasta), când l-ai anunţat sau când ai spus, după o oră, că „staţi aşa, că îl retrag eu de nu se vede”? Sigur, multă lume se gândeşte că, de fapt, acest tânăr ar fi fost o marionetă impusă de o anumită formaţiune politică, pentru ca prin ea, să se poată păpa cu nesaţ fondurile grase ale celui mai mare (cel puţin ca importanţă) minister din Guvern. Cum de la un asemenea nivel au loc astfel de gafe sau, mai grav, intenţii cu concluzii atât de dezastruoase?

  Bietul tânăr nu are absolut nici o vină, păpuşă sau nu, el s-o fi bucurat în sinea lui. N-ar fi fost vreo problemă în sine, faptul că a pozat în boxeri pentru diverse agenţii; cu toţii purtăm chiloţi şi nu cred că un fotomodel, fată sau băiat, în lenjerie intimă, e vreun motiv de şoc pentru cineva, iar o reclamă sau un pictorial făcute cu ani în urmă, nu văd de ce ar denigra în mod necesar un ministru, fie el bărbat sau femeie. Trăim vremuri moderne şi ar fi absurd să catalogăm pe cineva ţinând cont doar de aceste lucruri. Însă nu asta a fost, din punctul meu de vedere, problema, ci lipsa totală a recomandărilor, mă refer la experienţa managerială a acestui tânăr, la puterea de a conduce un colos ministerial oricum în colaps, la capacitatea de a pune pe roate ceea ce alţii, cu mult mai experimentaţi ca el, nu au reuşit, din varii motive, să o facă.

   Prin urmare, cine se face vinovat de această situaţie? Dacă nu Dacian Cioloş a fost artizanul acestei liste şi al gafei aferente, ceea ce cred cu tărie, atunci cine îşi bate joc de el, şi de noi, cu astfel de inepţii, cu asemenea mod de acţiune şi cu asemenea propuneri? Iar cazul tânărului chirurg, cât pe-aci de ministru, nu este singular. Nu sunt clare încă nici condiţiile şi motivele adevărate pentru care a picat fostul Guvern, cât despre condiţiile şi motivele pentru care avem un guvern nou care începe să păşească cu două picioare stângi, sunt şi mai neclare. La câte nenorociri stau deasupra noastră şi ne cad, aproape zilnic, în cap, nu ar mai mira pe nimeni un executiv ales pe criterii „oculte”, de mama Zina – Regina fotomodelelor, Botezatu sau Capatos.

  Să sperăm în mai bine dar să avem totuşi şi o lumânare pregătită pentru că speranţa nu mai moare cum murea pe vremuri, ultima, ci iată că moare mai nou subit, când ţi-e lumea mai dragă.