Lenea asistată social

Daniel Mureşan

Cred că meseria de asistat social ar trebui introdusă în COR, datorită faptului că are deja vechime în România. Chiar dacă nu ai niciun handicap, chiar dacă mai muncești pe ici, pe colo, meseria e meserie. Mai ales că e an electoral, deci asistații social sunt „mină de aur”. Aici nu vorbesc despre solidaritate socială, aia e altceva. Este vorba despre cei care nu se dau jos din pat pentru salariul minim pe economie. Ar fi culmea, când venitul minim garantat e garantat și sfânt. Bineînțeles, dacă pui ștampila unde trebuie.
Statisticile spun că avem vreo două milioane de români care muncesc „la negru”. Eu cred că o mare parte dintre ei sunt beneficiari de ajutor social. Dar cui îi pasă, când aceștia sunt masă de manevră pentru primari. Un comportament iresponsabil, având în vedere că ne împrumutăm să dăm la șmecheri, devenind tot mai săraci și condamnând copiii și nepoții noștri să plătească zeci de ani de acum înainte huzurul guvernanților de azi.
Cu excepția cazurilor când cetățeanul are dizabilități sau când femeile singure au mulți copii, un om valid nu are nicio scuză ca să nu-și caute un loc de muncă. Avem o piață a muncii imensă, atât în țară, cât și în UE. Dar se pare că munca e un obicei învechit, comunist, depășit de realitatea unei Românii moderne. Celentanii și Firiceii mioritici stau în buza crâșmii cu dețul de pălincă, înjurând capitalismul, multinaționalele și băncile străine. Noroc cu primarii socialiști care le dau dreptate și îi mângâie pe creștet. Slavă alegerilor!
Ca să concluzionez – tot mai multă lume nu muncește, pentru că nu merită, profitând de o lege tâmpită și de niște primari ticăloși. Lenea încurajată de guvernați iresponsabili, indiferent de culoare politică, distrug bruma de cult al muncii ce o mai aveam. Suntem săraci, dar mândri că suntem români. Asistați social, dar liberi în lenea noastră.