Încă o revoluție?

Daniel Săuca

Scriu, mai timid ori mai apăsat, în presa sălăjeană de prin 1992. La rubrica de față colaborez din octombrie 2007. De 14 ani. Am scris destule editoriale, unele mai bune, altele mai slabe. Nu poți, oricum, să fii „brici” de fiecare dată. Și apoi, subiectele sunt cam aceleași. Clasa politică e unul din aceste subiecte, abordat, de altfel, de toți editorialiștii patriei, mai mari sau mai mici (așa, de Zalău). Problema, cel puțin pentru mine, e că nu se schimbă mai nimic în bine, nici în urma rândurilor scrise în spațiul de față. Sunt sigur că destule opinii emise de ziariști în țară sunt citite de politicieni ori măcar de cei care fac „revista presei”. Și atunci, de ce, te întrebi, chiar nimeni nu mai ține cont de părerile gazetarilor. Poate că și credibilitatea acestora e la pământ, precum cea a politicienilor. Probabil sunt alte explicații ce țin și de mersul marketingului politic prin bătătura post-tranziției. În orice caz, în acest an am citit sute de editoriale în care, de pildă, se atrăgea atenția PNL că nu e bine ce face cu campania electorală prea lungă pentru alegerile interne. Ei bine, nu a contat. Acum, clasa politică reprezentată în Parlament nu numai că se află în criză, dar nu se întrevăd nici soluții de ieșire la liman. Se pare că orice variantă e sortită eșecului, inclusiv alegerile anticipate. Între timp, în țară lucrurile o iau razna și mai mult: haosul, ura, furia, nepăsarea, frica și câte altele, își fac de cap în voie. Evident, turnura poate fi periculoasă. Încă o revoluție? În plină pandemie (sau ce-o fi)? Riscant, nu? Totuși, eu mă înscriu. Emigrarea am ratat-o cu mulți ani în urmă…
P.S.: Cristian Pîrvulescu: „O suspendare a lui Iohannis din funcție ar transforma România într-o țară neguvernabilă” (libertatea.ro). Dar acum e guvernată/guvernabilă?