În pământul negru se face pita albă

Daniel Mureşan

Nu vreau să judec sau să condamn. Dar o buna etică a concretului nu poate da roade fara implicarea unui întreg mecanism social-politic, dar îndeosebi educațional-cultural. Hoțiile sunt peste tot, e o realitate, nu știu dacă e vorba și despre genă. Cert e că suntem așa cum suntem, dar putem deveni frumoși și trebuie să luptăm pentru aceasta. Elegant vorbind. Treaba cu hoția la români nu e nouă, iată câteva gânduri ale unor oameni mult mai deștepți decât mine.

Într-o ţară în care un om cu patru clase primare şi peste aceasta din fire mărginit e…deputat, specialist în toate şi ministru…unde merit, ştiinţă, caracter nu sînt nimic, tripotajul, pişicherlîcul şi hatîrul tot…ţara care, prin aplicarea instituţiilor ei, încurajază ignoranţa, neconsecvenţa, lipsa de caracter, ba le decorează chiar, dovedeşte că e în descompunere deplină. (Mihai Eminescu); Când nu ştiţi cu cine să votaţi, cu dreapta sau cu stânga, liniştiţi-vă: hoţii fură atât cu dreapta cât şi cu stânga. (Ion Cristofor); Bacşişul, mita şi hoţia au desfiinţat sănătatea morală a poporului român. (Corneliu Zelea Codreanu); Când nu ştiţi cu cine să votaţi, cu dreapta sau cu stânga, liniştiţi-vă: hoţii fură atât cu dreapta cât şi cu stânga. (Ion Cristofor); Oricât ai scotoci, în folclorul nostru nu găsești cavaleri, cel mult, haiduci, adică hoți bine motivați social. (Valeriu Butulescu).

Peste tot în lume, hoția există, nu e o noutate. Ca și prostituția, este o meserie veche. În România însă, de-a lungul veacurilor, ea a devenit politică de stat, creând o clasă atotputernică, de neatins. De multe ori poate v-ați întrebat de unde vine tendința de a fura a celor de la putere. Un răspuns simplist și mucalit, al unui clasic în viață ar fi: fiindcă pot! Eu cred că în fiecare om există un cromozom al hoției, o latură cu care nu ne putem mândri, dar care poate fi stăpânită și chiar înfrântă prin educație și cultură. Bineînțeles, o parte din această latură vine și din istorie, din păcate prin părțile noastre este “o grea moștenire”.

E destul de trist. Ne-am furat și istoria. Am devenit dacopați, neglijând calitățile ce le-a avut acest popor. În loc să ne cultivăm originea latină, inventăm istorii cu buricul lumii și inventarea apei calde. Dar nu trebuie să ne mirăm prea tare. Într-o societate slab dezvoltată ca a noastră, elitele care dețin puterea nu au ajuns acolo în virtutea unor cunoștințe, a unor competențe. Oameni fără morală și principii fac o nouă istorie, bazată pe demagogie și mistificarea adevărului în interes propriu.

Mulți spun că n-avem nicio scăpare în balcanismul acesta șpăgaro-hoțesc. Însă principiile europene și capacitatea de regenerare a acestui popor pot face minuni. Greu, foarte greu, dar nu imposibil. Hai să dăm uitării zicale de genul ,,după noi, potopul”. Să ieșim din complicitatea ce pare a fi inevitabilă într-o societate unde corupția este generalizată. Neimplicarea civică, neasumarea răspunderii, relativismul de tipul „toți sunt o apă și-un pământ“, toate sunt complicități mai mari sau mai mici, într-o societate ce este condamnată să dispară treptat. Putem să ridicăm scutul moral și să nu le facem pe plac!

 

3 Thoughts to “În pământul negru se face pita albă”

  1. Anonim

    Cromozom, minuni, scut moral. „E scris adînc”, ar zice Jupîn Dumitrache.

  2. Anonim

    Draga domnule, ,,latinitatea,, a inventat-o ,,Scoala Ardeleana,,… Dar , oricum, ar fi o discutie mult prea lunga pe aceasta tema. Ce ma surprinde e eticheta pe care o pui – dacopatie (ca si gaselnuta nu e rau deloc!) si afirmatia ca ne furam singuri istoria, Ca sa ne-o furam, ar tebui, mai intai sa ne-o cunoastem foarte bine! nu te pot suspecta de asa ceva!

  3. Anonim

    Pretios, neconvingator, fara importanta….

Leave a Comment