Funcția îl înnobilează pe om

Munca, de dragul muncii, a dispărut. Și ca să fim în trend cu pandemia, putem spune că a intrat în carantină sau în autoizolare. Doar cei cu puțină minte mai cred în așa-zisa onoare a muncii, în lozinca comunistă prin care ni se spunea mereu, la școală, cei care am prins vremurile ceaușite, că: ”Munca îl înnobilează pe om!”. Nici poveste de așa ceva! Substantivul ”munca” din vechiul proveb, trebuie înlocuit cu substativul ”funcția”. Deci: ”Funcția îl înnobilează pe om!”. Unii iubesc funcțiile pentru că, implict, aduc bani fără să depună prea mult efort și fără asumare. Ce naiba atâta asumare? La ce? Le place să iasă în față, pe covorul roșu. Le plac distracțiile, discuțiile și întâlnirile cu ”lumea bună”. Leafa, sporurile și indemnizațiile pe care le primesc pentru munca depusă le plac la nebunie. Le mai plac aprecierile, iar critica nu-și are rostul atunci când vine vorba de ei, cei: numiți, împuterniciți sau mandatați. Și Doamne, cât se mai pot întrista când, la adresa lor, apar critici venite din partea celor apropiați, deopotrivă cetățenii, publicul. Da, publicul, acești simpli cetățeni care urmează, din nou, să fie electorat. Acum sunt contribuabili și lucrurile stau diferit. Asumarea asta este numai un simplu cuvânt și majoritatea promisiunilor electorale sunt frunze-n vânt – drumul spre un orfelinat politic. A-ți asuma responsabilitatea înseamnă să fii dispus să faci tot ce ține de tine pentru a schimba ceva în situația care nu-ți convine. Trebuie să realizezi că nimeni altcineva nu este responsabil, iar a da vina pe altul sau a-i cere lui să te salveze este ca și când ai fi la volanul unei mașini și i-ai spune nervos celui din spatele tău să conducă, în timp ce tu ții mâinile la ochi. Chiar și dacă ar vrea, nu poate! Un lider trebuie neapărat să își asume un eșec în fața întregii organizații, fără să caute vinovați. Trebuie să caute acele soluții pe baza cărora se poate construi un alt proiect mai bun. Asumarea responsabilităţii în orice situație, oricât de dificilă, poate aduce beneficii foarte mari pe viitor. Și asta nu doar în plan profesional, ci și personal. Cred că atunci când te afli într-o anumită poziție, mai ales într-una remunerată bine de tot, trebuie să îți asumi răspunderea de fiecare dată! Să fii responsabil! O responsabilitate pe care toți numiții, mandatații sau aleșii o ‘’cunosc’’ lunar, în zi de leafă, atunci când semează statul de plată. Celor cărora le plac funcțiile, leafa, sporurile, indemnizațiile, dar mai ales statutul, trebuie să își asume, pe lângă responsbilitate și ‘’reversul medaliei’’.