Manuale, culegeri sau caiete speciale pentru teme. Asta cară zilnic elevii din ziua de azi în ghiozdane, totul, teoretic, pentru o educaţiei de calitate. La fiecare început de an şcolar medicii avertizează că mulţi şcolari sunt corigenţi la capitolul sănătate. Un studiu al Ministerului Sănătăţii arată că greutatea ghiozdanului nu trebuie să fie mai mare de 10 la sută din cea a copilului, ca să nu-i afecteze creşterea sau coloana vertebrală.
Cu toate acestea, opt din zece elevi ajung la kinetoterapie, pentru că au probleme cu coloana vertebrală. Şi nu doar greutatea ghiozdanelor este singura care afectează sănătatea elevilor, în special al celor mai mici dintre ei. În unele unităţi de învăţământ nici măcar mobilierul nu mai este pe măsura lor. Investiţie care nu ar păgubi într-atât bugetul factorilor responsabili. Însă aceste neajunsuri devin nesemnnificative atunci când în România secolului XXI, există încă unităţi şcolare fără apă, canalizare sau încălzire termică. Nici judeţul nostru nu este străin de această situaţie. Nu mai puţin de 18 unităţi şcolare, toate din mediul rural, nu au obţinut autorizaţia sanitară şi mai sunt doar câteva zile până la începerea unui nou an şcolar. Singurele soluţii la care au apelat autorităţile au fost acelea de a insista pe igienizarea toaletelor, aflate în curtea respectivelor unităţi de învăţământ, şi pe verificarea apei din rezervoarele amenajate acolo. De asemenea, unele unităţi deţin spaţii necorespunzătoare pentru depozitarea produselor lactate şi de panificaţie pe care urmează să le primească şcolarii pe întreg parcursul anului şcolar.
Cu toate acestea, Guvernul se pregăteşte să pună în aplicare o idee mai veche: digitalizarea şcolii româneşti. Recent, Remus Pricopie, ministrul Educaţiei, declara că manualele digitale sunt soluţia optimă pentru a uşura ghiozdanele şcolarilor, mult prea grele pentru cei de vârstă mică. O fi soluţia optimă însă cât de încântaţi vor fi acei părinţi nevoiţi să-şi trimită şi în acest an şcolar copii într-o clădire fără apă curentă, într-o clasă unde dârdâie patru sau cinci ore pe zi? În niciun an şcolar, la începutul acestuia, rubrica unităţi de învăţământ fără autorizaţie sanitară nu a lipsit, ba dimpotrivă, se regăsesc zeci de şcoli sau grădiniţe care nu au această autorizaţie, cauza: lipsa utilităţilor. Cum soluţii concrete nu s-au găsit, oficialilor din Educaţie le-a fost mult mai uşor să se avânte în proiecte măreţe, fără a vedea însă care sunt adevăratele bube ale sistemului educaţional.
Numărul matricol de pe vremuri va fi înlocuit cu ecusoane digitale, iar caietele dictando, cu tablete sofisticate. Tabla şi creta vor fi de domeniul trecutului, iar locul lor va fi luat de televizoare moderne şi mese interactive.Scrisul de mână nu va mai exista, iar din lucrarea de control digitală, elevii nu vor mai putea copia unul de la celălalt. Va fi mai uşor să-şi trimită copiuţe electronice. Manualele digitale vor arată ca jocurile de pe calculator. Şi băncile de lemn vor dispărea. Elevii se vor plimba prin clasă în băncuţe ca nişte scaune cu rotile. Pe scurt, aşa se pare că va arată clasa viitorului, care a fost prezentată la Congresul Naţional organizat de ministerul Educaţiei. Deşi au testat-o, elevii nu au luat-o prea în serios. Pare fantastic, nu-i aşa? Cum să te opui digitalizării? Dar din păcate acele super tablete nu dau căldură, iar cei care vor să le introducă se pare că nu au învăţat ce este aceea prioritizare. Totuşi le dau elevilor speranţe, căci visele sunt gratuite. Iar, în rest? Las’ că merge şi aşa. Ne spălăm şi la lighean.
