Fațade fără casă

Nu știu alții cum sunt, dar eu am ajuns să am mereu semne de întrebare atunci când vine vorba de încredere. Poate e și un defect profesional care mă face de fiecare dată să verific ceea ce aud înainte de a transmite mai departe, mai ales atunci când este vorba de informații. Un lucru știu, clar! Fațada întotdeauna arată impecabil sau cel puțin tinde spre impecabilitate, însă interiorul… . În societatea de astăzi un lucru foarte important este să fii un actor bun. Cine nu este trebuie să învețe! Trebuie pentru că așa e trendul. Unii învață și prind foarte repede pentru că în primul rând au de la cine. În al doilea rând au și abilități în acest sens pe care și le cultivă un-doi și în al treilea rând e o chestiune, cred eu, de supraviețuire… Nu e nimeni de condamnat și fiecare se descurcă cum poate și cum crede de cuviință pentru că trăim într-o țară liberă, chiar dacă nu am fost primiți în Schengen. În orice caz educația, ștaiful sau mai bine zis „clasa”, se văd. Haina sau rochia de firmă, poșeta, geanta, ceasul de lux, unghiile lungi care zgârâie pielea atunci când se folosește hârtia de șters sau după caz prosopul, buzele umflate care acoperă nările și multe altele, nu vor înlocui niciodată „clasa”. De ce? Pentru că tot ceea ce e mult, peste măsură, strică. Și, revenind la încredere, adevărata artă nu e să recunoști că ai dat-o în bară, ci să-i faci pe ceilalți să creadă că e vina lor. Să-i convingi că: haina și rochia de firmă sunt de o calitate superioară cum nu mai există, să le spui că ceasul de lux indică ora cu precizie fără nicio întârziere, să le arăți că unghiile scurte ascund o duzină de microbi și le demonstrezi că buzele care acoperă nările sunt cel mai bun filtru. Cine crede, crede!