Fărâme de urme financiare și antreprenoriale în școlile din România educată

Mă doare atunci când citesc, tot mai des, articole, editoriale sau materiale în care se spune negru pe alb că nivelul educației financiare din România este scăzut, de fapt este chiar cel mai mic din Europa. Mda, e trist. Bine ar fi să înțelegem importanța și valoarea ce se ascunde în spatele cortinei educației financiare, antreprenoriale și de business. Dacă rolul semănătorului din biblie ar fi urmat de guvernanți, atunci semințele cunoașterii ar trebui plantate în toate școlile românești. În țara noastră, educația financiară a devenit materie obligatorie de studiu doar pentru elevii clasei a VIII-a, începând din anul școlar 2020 – 2021. O altă șansă de a lua contact cu tainele economiei și finanțelor se poate materializa prin „Ziua Educației Financiare”, care este marcată în școli, în fiecare an la data de 11 aprilie.
În repetate rânduri s-a vorbit despre faptul că profesorii care dețin cunoștințe financiare nu sunt antreprenori, manageri sau lideri și, prin urmare, aceștia nu pot împărtăși povești și experiențe reale și credibile pentru elevi. Chiar și așa, o părere a lor tot ar conta, în contextul în care mai mult de jumătate dintre români au dificultăți financiare în viața de zi cu zi. Unul din motive este direct legat de faptul că aceștia nu reușesc să economisească, inflația în creștere le evaporă din start orice șansă. Mulți români nu se pot încadra în normele traiul zilnic decent de la o lună la alta. De multe ori deciziile financiare îi copleșesc realmente, nu știu ce să facă, încotro s-o apuce și ce alegeri să facă pentru un trai mai bun. Desigur, ei nu au o bază solidă pentru succes, nu au o viziune de viitor, și de cele mai multe ori chiar nu este vina lor. Și acest lucru poate avea consecințe nefericite într-un stat european, așa cum ne place să ne numim. Prin urmare, este esențial să avem în școli, licee și în universități programe de educație financiară pentru a-i ajuta pe adulții de mâine nu doar să înțeleagă conceptele financiare de bază, dar, mai ales, să le poată pune ulterior în practică.

Economisirea nu trebuie să apară doar la pensie, pentru fericiții care o vor mai apuca. Oamenii au nevoie să fie conștienți de celebra gură de oxigen din portofel, care are menirea de a-i proteja și de a-i ține liniștiți și neîncrâncenați cu privire la posibilele scenarii negative legate de traiul zilnic.

Timpul vine, timpul trece, educația rămâne. Încă de pe băncile școlii ar trebui să ne construim un comportament financiar corect, care să ne ducă spre alegeri financiare inteligente. Copiii de azi vor deveni adulți educați financiar, cu un start și un parcurs mult mai bun în viață. Prin urmare, relația pe care noi o avem cu banii și modul în care îi gestionăm spune multe despre modul în care alegem să ne raportăm la contextul economico-financiar social. Cum putem știi dacă cei mici vor lua deciziile financiare potrivite? Dacă ne creștem veniturile, nu înseamnă neapărat că viața noastră se va îmbunătăți. Însă o gestionare deficitară a banilor ne va face să cheltuim tot atât cât câștigăm sau chiar mai mult. Devine astfel esențial să învățăm să cheltuim mai puțin decât câștigăm și să ne planificăm atent bugetul lunar. România este datoare ca tânăra generație să descifreze, încă de pe băncile școlii, ecuația unui grad de bunăstare mai mare. Educaţia financiară, care începe de la o vârstă fragedă şi se extinde mai apoi pe întreaga perioadă a vieţii, este cea mai eficientă pregătire pentru luarea unor decizii financiare importante. Până la urmă, e de înțeles de ce suntem privați de știința financiară, doar trăim în țara în care bugetul anual de stat nu este ancorat în realitatea cotidiană, banii nu ajung încă de la jumătatea anului. Dacă noi am știi azi mai multe am putea să-i tragem la răspundere pe cei care se joacă de-a alba-neagra cu banii din visteria țării. Uite banii, nu mai sunt banii! Ok, deci voi ne credeți proști și ne vreți proști. Mesaj important: să nu uitați că existăm, că respirăm și că vă privim…