Tabla înmulţirii, fracţiile, ştiinţele naturii şi noţiuni de fizică. Acestea sunt doar câteva dintre „surprizele” care îi aşteaptă pe şcolarii de clasa a II-a începând din acest an şcolar. Aceştia vor fi nevoiţi să înveţe elemente de fizică, precum forţa, mişcarea, undele şi vibraţiile, magnetismul şi circuitul electric, pe care colegii lor mai mari le învăţau abia la gimnaziu. Materia a primit însă o denumirea nouă – „matematică şi ştiinţele naturii“. De asemenea, noua programă şcolară mai cuprinde şi noţiuni de geografie, biologie, nutriţie şi vor învăţa cum să prevină bolile provocate de germeni. În timp ce cadrele didactice se plâng că cei mici au tot mai mult de învăţat de la un an la altul şi că abia pot face faţă materiei stufoase, micuţii care au început în această toamnă clasa a II-a, vor dobândi şi cunoştinţe legate de deşert, Polul Nord şi Polul Sud.
Însă câte din aceste noţiuni vor fi asimilate şi valorificate de micii şcolari? Nu în fiecare an, după afişarea rezultatelor examenelor naţionale, auzim acelaşi „refren” că unul dintre motivele care au determinat lipsa de interes a generaţiilor de astăzi ar fi noţiunile tot mai stufoase, ce nu sunt dublate de efortul de a face corelaţii cu realităţile de zi cu zi? Cu toate acestea, cei ce ţin frâile Educaţiei nu fac altceva să sacrifice în fiecare an câte o generaţie.Testează, în fiecare an, o nouă „teorie”, iar bieţii şcolari nu sunt altceva decât cobaii sistemului. De ce ne-am mai mira atunci că sunt confuzi, dezorientaţi şi lipsiţi de motivaţie?
Cu toate tentativele de reformă, şcoala ultimilor ani dovedeşte că nu poate oferi decât răspunsuri standardizate la întrebările elevilor şi în foarte puţine cazuri oferă soluţii pentru problemele lor. De pildă, se învaţă istorie, ani la rând, însă se reduce doar la cifre şi nume proprii, şi nu se prea pune accent pe studiul evoluţiei mentalităţilor, a stilurilor de viaţă şi valorilor din societate.
