In 10 septembrie se vor implini exact doi ani de la ultimul meci sustinut de FC Armatura Zalau in Divizia B, partida pe care zalauanii au pierdut-o pe teren propriu cu scorul de 3 – 1 in dauna echipei Unirea Alba Iulia. A fost abia inceputul sezonului 2005 – 2006, dar care s-a incheiat mult mai repede decat era prevazut pentru echipa pregatita in acea vreme tot de Marius Pasca (actual antrenor la FC Zalau). Trist dar adevarat. Cauza a reprezentat-o renuntarea finantarii echipei de catre patronul din acea vreme, Liviu Olar Pop, dar si lipsa de interes a autoritatilor locale. Jucatori cu nume mari au fost lasati sa plece fara nici o pretentie la alte echipe din afara judetului, acolo unde, autoritatile locale, dar si anumiti patroni din zonele respective au stiut ce inseamna fotbalul si, bineinteles, au fost de acord sa finanteze acest fenomen. Probabil ca la noi era prea deranjant pentru unii faptul ca tot la doua saptamani, sambata, de ora 11, Stadionul Municipal era plin de spectatori veniti din toate colturile Salajului sa-si vada favoritii sau ca ne puteam si noi mandri cu o echipa de fotbal intr-un esalon superior. La acea vreme, toata lumea spera ca intr-o buna zi soarele va rasari din nou pe strada noastra, insa, iata ca, pana in prezent, strada respectiva a ramas in bezna. Sa fie oare vinovati pentru acest lucru cei care au incercat doi ani la rand sa promoveze din nou intr-o liga superioara? Sau, sa fie oare vinovati cei ignoranti care nu fac altceva decat sa atace, in loc sa spijine sportul, asa cum se intampla prin alte parti. Oare o alta echipa in afara de FC Zalau ar fi reusit promovarea in Liga a III-a? Oare alti oameni care ar fi fost la conducere erau mai priceputi la capitolul fotbal? Raspunsul la toate aceste intrebari, probabil ca nu il vom afla niciodata, insa durerea si amagirea ramanerii in mocirla din fotbalul salajean va persista cel putin inca un an. Un an in care acest Ioan Morar va trebui ajutat in sprijinirea echipei, daca se vrea intr-adevar o promovare in Liga a III-a. Un an in care ar trebui sa luam exemplu de la alte autoritati locale care au stiut sa dramaluiasca banii, finantand echipa din Tileagd (o simpla comuna) cu aproximativ 30.000 de lei pentru o promovare care in cele din urma s-a obtinut. Ar trebui sa ne gandim ca in sezonul trecut handbalul si voleiul s-au bucurat de o finantare destul de buna, daca nu chiar foarte buna, din partea autoritatilor locale, insa, fara sa se vada vreun rezultat. Din contra, s-a ajuns la doua turnee de baraj, la care, nici in zilele cele mai negre nu credeam ca se va ajunge. Ar mai trebui sa ne gandim cata lume este interesata de sportul rege si este dornica sa-l priveasca sau cata lume va mai umple Sala Sporturilor la meciurile de hadbal si de volei, asa cum o facea odinioara. Altii se lupta din rasputeri sa aiba un fotbal de calitate in judetul sau orasul pe care il reprezinta, iar noi ne-am aruncat foarte usor si nepasatori haina de lux in schimbul celei de doc, pe care nu mai este mult si o vor ataca moliile.
