Ana Berar
Le-am scris mesaje prietenilor mei din străinătate cu ocazia Sărbatorilor Pascale. Raspunsurile au venit prompt “Mulțumesc! Paște Fericit și vouă!”. Prima tentație a fost să pun mâna pe telefon și să le scriu că noi mai așteptăm o săptămână. Am renunțat, urarea e la fel de valabilă și pentru duminica viitoare.
Dar am încercat să imi reamintesc de ce sunt date diferite. Căci pâna la urmă, sărbătoarea are aceeași semnificație. De ce Nașterea Pruncului Isus este una pentru toți, cu dată fixă la 25 decembrie (mă rog, aproape pentru toți, că mai sunt cei ortodocși de rit vechi, al căror Crăciun e deodată cu Sfântul Ioan la noi), iar minunea Învierii are date diferite pentru credincioșii catolici și cei ortodocși?
Explicația mi s-a părut tot timpul foarte încâlcită și, pentru o minte analitică, se poate reduce la o simplă problemă de fizică: calculăm la fel dar avem referențiale diferite. Adică e prima duminică imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvara. Iar aici încep deosebirile. Pentru că în bisericile catolice calculul se face folosind calendarul gregorian, iar bisericile ortodoxe au la bază calendarul iulian.
Departe de mine gândul de a încerca măcar să îmi dau seama cine are dreptate și cine nu. Trăind aici, cu prieteni și vecini maghiari, am fost obișnuită încă din copilărie cu cele doua ”Paște” care se succed uneori la o săptămână unul de celălalt, ca și anul acesta, dar sunt ani în care diferența dintre cele două date e năucitoare, 5 săptămâni. Așa va fi de exemplu în 2024, când Paștele catolic va fi în 31 martie, iar cele ortodox în 5 mai.
La 1 aprilie unii zălăuani au sărbatorit Paștele iar alții duminica Floriilor. Era interesant să vezi dimineața pe străzi oameni imbrăcați ”de biserică”… . Îți dădeai seama care ce sunt când îi vedeai înspre ce lăcaș de cult se îndreaptă. Bucuria era și la unii și la alții. Dar mă întreb și în acest an, ca de fiecare dată, de ce nu găsesc mințile luminate ale bisericilor o modalitate de a se pune de acord? Sigur, marea problemă e că cineva trebuie să cedeze, și nimeni nu e dispus să o facă. Oare Isus ce părere ar avea?
Copil fiind, îi invidiam pe cei din familiile mixte, care aveau de două ori ouă roșii. Pentru că, oricât s-au străduit comuniștii să ne facă un neam de atei, sărbătorile religioase au rămas mereu repere importante în viața noastră. Dar ar fi logic ca pentru același eveniment – Învierea Mântuitorului nostru Isus Cristos – să existe o singură dată. Și ar fi și frumos. Ne-am reuni sărbătorile și am împărtăși toți deodată bucuria pe care o aduce cu ea această minune. Dacă vreți să știți, primul an în care Paștele se sărbătoresc deodată va fi 2025 – în 20 aprilie.
Mai am totuși o nedumerire: când s-a hotarât ca Vinerea Mare să fie zi liberă s-a ținut cont de faptul că așa cum sunt două Paște sunt și doua Vineri Mari?