Dacă minciuna ar durea

După atâția ani de beznă, este imposibil să nu ne fi învățat deja cu minciunile politicienilor. De altfel, în spațiul carpato-danubiano-pontic, alăturarea celor două cuvinte („minciună” și „politician”) pare să fie deja una mai mult decât nefericită, în orice context. Pentru că “miroase” de prea mult timp a pleonasm.

Știm că partidele, în general, ajung la guvernare propagând în spațiul public minciuni cu nemiluita, promisiuni care manipulează omul pus de atâția ani la cură de slăbire. Trist este că, în naivitatea lor, majoritatea votanților chiar cred aceste aberații, ajungându-se deja la nivelul la care oamenii nu mai pot deosebi hoția de cinste, minciuna de adevăr. De exemplu, guvernul Grindeanu susține că măsurile luate de la instalarea sa au adus rata șomajului în România la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, ori că același executiv a reușit deja ce alte 100 de guverne anterioare nu au putut să facă în privinţa plăţii subvenţiilor pentru agricultori. Când, de fapt, felicitările ar trebui adresate fostelor guverne, care au pregătit din timp terenul pentru ca cineva să se împăuneze astăzi cu aceste realizări.

Tot din categoria „minciuni obișnuite” vă aducem la cunoștință că, dacă în weekendul trecut, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, anunța dublarea salariilor tuturor bugetarilor, la doar două zile, Guvernul Grindeanu a venit cu primele măsuri de austeritate, blocând posturile în poate cel mai important minister. Astfel că Ministerul Finanțelor Publice a decis suspendarea temporară a ocupării posturilor vacante și a promovărilor pentru personalul din aparatul central și instituțiile subordonate.

Ipotetic vorbind, de unde credeți că ar fi luat Olguța acei bani pe care îi împărțea acum câteva zile, cu atâta dărnicie, bugetarilor? De nicăieri. Și nici nu cred că a descoperit ea, peste noapte, filonul de aur, ca să poată face fericiți milioane de români. Iar dacă, prin absurd, ar fi descoperit o comoară, vă asigur că nu ar fi împărțit-o cu nimeni, niciodată. Prietenii ei susțin că-i zgârcită, ceea ce se vede și cu ochiul liber. Așa că, să fim serioși, banii promiși nu există! Nici în buget, nici altundeva. Și nici nu vor exista curând, pentru că este doar o chestiune de timp până ajungem la fundul sacului. Dacă ar fi existat banii necesari, oare ce guvern sinucigaș n-ar fi dublat sau triplat până acum salariile pentru a rămâne pe veci la putere? N-au facut-o pentru că, pur și simplu, acei bani nu există! Iar dacă, de această dată, minciuna a avut picioare scurte, stați liniștiți că, nu peste mult timp, ne vom reîntâlni cu alte promisiuni similare. Acest lucru se va întâmpla în viitoarea campanie electorală sau, în cel mai prost caz, în momentul în care se mai pregătește o lege cu dedicație, care să steargă anumite fapte penale din cazierul politrucului român.

Intoxicarea poporului cu minciuni și aberații continuă. Astfel că mulţi, foarte mulți dintre cei care urmăresc sau citesc doar “presa de partid” nu mai au capacitatea de a deosebi adevărul de minciună, fake-ul de originar. Probabil, pe aceștia nici măcar nu-i mai interesează că aceleași politici din ultimele luni au făcut praf și pulbere puterea de cumpărare a leului, astfel că moneda națională a ajuns, în raport cu euro, la cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani și jumătate. Iar de aici pornește tot tăvălugul creșterilor de prețuri la produse și la alte diverse servicii.

Totuși, astăzi, mai mult ca niciodată, parcă, prostia ce emană din politică nu a reprezentat un fenomen atât de evident. Da, încep să se întâmple lucruri aproape inimaginabile în politica românească. Iar noi, ceilalți, că vrem, că nu vrem, depindem de intelectul, de deciziile unor lobrozieni cocoțați cu nesimțire pe culmile puterii.