Cumințeniile pământului electoral

Daniel Săuca

Ca ziarist în presa locală, am „prins” toate campaniile electorale din 1992 încoace. Nu țin minte ca în una din așa-zisele campanii să se fi dezbătut, la modul serios, probleme, chestiuni „culturale” de interes național. Dacă se poate admite că la noi se poate discuta ceva cât de cât serios și dacă politicienii noștri pot fi apreciați ca serioși. Mă rog, nu țin minte și pace! Nici pre-campania și campania pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 nu fac excepție. Subiectele de prim-plan (impuse de televiziunile așa-numite de știri și de facebook) „vorbesc” despre altceva. Și „platforma” premierului Dacian Cioloș nu conține nici măcar în treacăt magicul cuvânt „cultură”. E drept, la un moment dat, se menționează: „În 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri. 100 de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democrație, de la războaie și crize profunde la integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Dacă vrem ca România să crească, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, să ni le asumăm dincolo de angajamente politice și cicluri electorale”. Poate avea loc reforma profundă a statului fără magicul cuvânt „cultură”? Una din „viziunile PSD” (psd.ro): „Fără presă o societate este oarbă, incapabilă să-și vadă suferinţele, greșelile și pericolele care o pândesc. Fără presă, riscurile ca lumea să o ia razna sunt foarte mari. O ţară fără presă este o ţară neinformată, o ţară nepregătită să se apere de dictatură, o ţară care nu-și înţelege complet rostul și viitorul. Mass-media a ajuns astăzi într-un impas economic și moral. Când a izbucnit criza economică, statele occidentale au sărit în ajutorul presei, înţelegând să-și protejeze astfel temporar un partener esenţial al societăţii. În România lucrurile s-au petrecut exact pe dos, iar astăzi presa noastră are poate cea mai grea soartă din întreaga Europă. PSD este un partid care are în miezul doctrinei sale libertatea de exprimare și cred că e nevoie ca noi să propunem și să susţinem presa, ca presa să-și redobândească autonomia economică și independenţa de opinie. Ne putem gândi la reduceri de TVA, la scutiri de impozite pentru angajarea jurnaliștilor tineri, la clarificarea totală a drepturilor de autor și la scutirea semnificativă de taxe pentru investiţiile noi în media. Presa trebuie să fie ajutată să-și recapete statura și stabilitatea”. Așa să fie, cu toate că m-aș mira! La PNL, pe net, nu am găsit mari chestiuni legate de cultură. Poate nu am căutat unde trebuie. La PMP am găsit, dar poate le amintesc cu altă ocazie. Ideea: oare se va discuta la modul serios, în această campanie electorală, despre cultură, la nivel național? Aștept, ca de obicei, cu interes, polemicile constructive.
P.S.: Ce înțelegeți prin cultură?