Daniel Săuca
„Barometrul de consum cultural 2014. Cultura, între global și local” (Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, 2015) diferă de „barometrele culturale” de anii trecuți și prin diversitatea abordărilor de cercetare a complexului fenomen cultural contemporan. O noutate reprezintă și capitolul „Rețeaua domestică de bunuri culturale electronice și consumul cultural domestic”. Altfel spus, cultura în pijama. Cultura media. Cultura intermediată de mijloacele de informare în masă. Cel mai răspândit bun în casele românilor, conform studiului menționat, e televizorul cu ecran normal (81 la sută), urmat de telefonul mobil (72 la sută), radioul (59 la sută) și PC-ul (52 la sută). Ciudat, „merită evidențiate procentele mai mici în 2014 în cazul laptopurilor, CD și DVD play-erelor, telefoanelor mobile, aparatelor foto digitale, antenelor simple TV, conexiunii la internet, cablu tv, care se pot explica prin înlocuirea lor cu alte tipuri bunuri electronice mai avansate” (p. 213). Poate. Normal: „comparativ cu anul 2012, gospodăriile care au un telefon mobil sunt mai puține, însă a crescut numărul gospodăriilor care dețin smartphone” (p. 214). În privința softurilor și aplicațiilor, cele mai des folosite sunt pentru accesarea rețelelor de socializare (43 la sută), pentru vizionarea de filme și ascultat muzică (40 la sută) și pentru citit ziare, reviste, cărți și alte publicații on-line (20 la sută). Pentru evenimente culturale (programe teatre, cinematografe, muzee, festivaluri etc.): 17 la sută. Ceea ce nu e chiar puțin. Un alt aspect al cercetării citate: „cei cu studii superioare se uită mai puțin la televizor (24 la sută) și vizionează filme (26 la sută), față de cei cu cel mult 10 clase sau școală profesională care își petrec majoritatea timpului urmărind emisiuni TV (43 la sută) sau filme (40 la sută)”, putându-se concluziona că „un nivel superior de educație determină un consum scăzut de emisiuni TV și filme la televizor” (p. 218). Cercetarea nu ne spune ce fel de emisiuni TV sau filme preferă românii. Ne ajută, pe această temă, paginademedia.ro. Nicio emisiune culturală nu se află în topul audiențelor. Chiar așa, puteți numi o emisiune culturală de pe posturile naționale de televiziune? Revenim la barometrul de consum cultural, cu un „aspect surprinzător” și pentru autorii studiului: „tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani citesc lunar în proporție de 37 la sută cărți și 42 la sută citesc lunar literatură de specialitate, lucru care demonstrează că tinerii citesc din ce în ce mai mult cărți și sunt pasionați de literatura de specialitate” (p. 224). Să vedem cum stă treaba cu ziarele și revistele. Ciudat sau nu, „respondenții care au participat la acest studiu au declarat că citesc lunar ziare (55 la sută) și reviste (50 la sută)”, acest lucru arătând faptul că „presa este în continuare în topul preferințelor respondenților” (p. 228). Presa „citită” pe net, cu siguranță, în condițiile în care tirajele sunt în scădere continuă. „Prosperă” doar media tabloidă. Poate surprinzător, „cei care aleg să citească cel mai des reviste sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani care citesc lunar o revistă (37 la sută), și tot aceștia citesc ziare lunar (33 la sută)” (p. 228). Din lipsă de spațiu, ne oprim aici. Cercetarea menționată poate fi accesată oricum, la adresa culturadata.ro. Concluzii? Speranțe: tinerii totuși citesc, chiar dacă nu știm exact ce. Certitudini: „cultura în pajima”. Îngrijorări: produsele culturale nu mai pot exista fără să fie și produse media.
