Cu nădragii rupți în cur, însă mari patrioți

România și Polonia au respins, în urmă cu câteva zile, condiţionarea alocării fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept. Ei bine, după cum deja se știe, puterea politică din ambele țări fac – de ceva vreme – eforturi supraomenești pentru a pune mâna pe toate instituțiile, inclusiv pe justiție. Nimic nou până aici. Atâta tot că asemănările dintre noi și polonezi se opresc în acest punct.

Recent, m-am întors dintr-o excursie de câteva zile pe care am făcut-o în Polonia, unde am avut ocazia să simt – ca să spun așa – pe propria-mi piele ce înseamnă dezvoltarea socio-economică dintr-o țară fost comunistă, care și-a respectat tradițiile si, implicit, dorințele cetățenilor. Și, da, trebuie să spun că am rămas impresionat de ce am descoperit acolo. Odată ajuns în această țară mi-am dat seama imediat că punctul forte al polonezilor este economia, Polonia fiind de departe cea mai puternică ţară din zonă, cu un ritm de creştere impresionant, la care se adaugă evident un important grad de absorbţie a fondurilor europene. Toate acestea se reflectă, cât se poate de evident, într-o prosperitate generală, în zâmbetul sincer al oamenilor pe care-i întâlnești pe străzile scufundate în istorie, în infrastructură, în prețurile din magazine (foarte apropiate celor din țara noastră, în condițiile în care salariul mediu lunar al polonezilor este de peste 750 de euro), în numărul foarte mare de turiști, practic, în viața de zi cu zi.

În comparație cu Polonia, cu riscul să deranjez câteva orgolii unor români pudibonzi pseudo patrioți, România pare și, după toate statisticile, chiar este o ţară a oamenilor săraci, obosiți, a oamenilor triști, care se complac să trăiască într-un stat în care doar câteva mici procente din populație beneficiază de confortul unui trai occidental.

Iar despre comparația dintre cele două țări privind absorbția fondurilor europene, am putea spune că se poate vedea cu ochiul liber că, la noi, oficialitățile nu se prea înghesuie să atragă bani europeni, pentru că, nu-i așa?, din acest sac nu se poate fura atât de uțor ca din buzunarele contribuabililor români. A, și mai trebuie să adaug ceva despre Polonia. Dacă infrastructura din România pare mai degrabă bombardată de obuze, pe alocuri putredă, întreaga Polonie pare un imens șantier. Dacă românii au făcut în 28 de ani mai puțin de 750 de kilometri de „bucățele” de autostrăzi, polonezii au construit cu bani de la UE nu mai puțin de 1.700 kilometri de autostrăzi şi aproape 1.600 de kilometric de drumuri expres, fiind de departe țara din regiune care, la acest capitol, le detronează pe toate celelalte. Este o realitate care, sincer, îmi provoacă amețeli și dureri de suflet. Însă trebuie să accept că este vorba, totuși, depre o realitate.

Tocmai de aceea, demnitatea patriotică a polonezului în fața Uniunii Europene (fenomen de care ne agățăm și noi cu disperarea înecatului) nu are nimic de-a face cu pantalonii românului rupți în cur. Pentru că vrem sau nu să recunoaștem, noi, românii, suntem departe de tot ceea ce înseamnă civilizație sau mentalitate de învingător (care te împinge spre civilizație), cum sunt alte popoare, ca de exemplu sârbii, croații, cehii, slovacii, maghiarii sau, cum spuneam, polonezii. Poate că singurii cu care ne mai putem compara, din foarte multe puncte de vedere, rămân bulgarii, însă și pe aceștia îi tratăm cu miștocăreala tipic mioritică, chiar dacă și vecinii noștri de la sud ne sunt superiori la unele capitole, ca de exemplu turism sau anumite sectoare economice.

Menționez că am făcut toate aceste paralele – mai mult sau mai puțin agresive – între noi și “ceilalți”, pe considerentul că viața ar trebui să ne învețe că adevărul se naşte prin comparație, și nu prin “fumigene” aruncate de politruci în ochii naivilor. Însă, mai avem foarte multe de îndurat până vom învăța lecția asta.

În tot acest timp însă, politicienii români de la putere, care ar trebui să fie în slujba noastră, a cetățenilor acestei țări, lansează tot felul de inepții despre “statul paralel”, pentru a-și proteja hoțiile, destabilizând cu inepțiile lor și umbra de siguranță ce a mai rămas în țara asta. Pe când, din toate aceste declaraţii, rezultă un singur lucru cât se poate de clar: tot ceea ce iese din sfera de influenţă a PSD-ALDE, tot ceea ce nu este pe placul lor, tot ceea ce nu reprezintă Puterea pe care o deţine actuala coaliţie și tot ceea ce nu este la fel de penal precum ei, reprezintă , practic, adevăratul „stat paralel”.