Covid, coviduț

Daniel Săuca
Citesc, pe site-ul Agerpres, că Academia Română a organizat o dezbatere dedicată Zilei Limbii Române, unde prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al instituției menționate, a subliniat utilizarea, din ce în ce mai mult, în limbajul românilor, a unor termeni care au legătură cu epidemia de COVID-19. „Pentru dinamica limbii actuale este suficient să dăm un exemplu: s-aducem în discuţie recentul şi bogatul vocabular al pandemiei cu termeni nou creaţi, cu sensuri noi, cu extinderi şi cu devieri de sens, unii formând adevărate familii şi probând o dinamică lingvistică impresionantă”, a spus Dindelegan. Cercetătoarea a făcut un „prim inventar al acestei bogate terminologii”: „Asimptomatic versus simptomatic; carantină, carantinare, carantinat, carantinizare; comorbiditate, comorbidităţi; confirmat, confirmaţi; contact, contacţi; contaminat, contaminare; covid, covizi; igienizat; infectat, infectaţi, infectare; izolare, izolat, izolaţi; mască; platou; pozitiv, pozitivi, pozitivat, repozitivat; relaxare cu sensul special de respectare a regulilor; testare, testat şi alţii”. „De observat compusele prefixele propriu-zise şi cele cu prefixoide sau cu sufixoide, de tipul coronavirus, coronasceptic, pandemie, termometrizare, termoscanare, vaccinosceptic. De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuşi a fost preluat la început ca acronim, de unde şi scrierea fiecărui component cu majusculă, dar şi-a pierdut cu timpul semnificaţia acronimică”, a mai afirmat Dindelegan, în opinia căreia acest fenomen ar pune în evidență „vigoarea, bogăţia şi forţa creatoare” a limbii române. Probabil, stăm bine măcar la acest capitol, aspect. Covid, covidoi, coviduț, izoletuță… Acompaniate și de celebrele deja declarații ale ministrului Sănătății, Nelu Tătaru: „Suntem pe acel trend crescător, dar scăzând ca și intensitate a creșterii numărului de cazuri de la o zi la alta – nu suntem în scădere – suntem în momentul în care, dacă respectăm în următoarele săptămâni niște lucruri, ar trebui să ajungem la un platou. (…)”; „Încă este primul val, dar noi putem transforma acest prim val într-un val cu două cocoașe. Putem face o a doua cocoașă care poate fi mai violentă decât prima, în condițiile în care dacă atunci acționa un instinct de conservare, acum parcă acest instinct de conservare este dat la o parte de concetățenii noștri”(digi24.ro)… Forța limbii române fie cu voi!