Confruntări & ascultări

Daniel Săuca
Printr-un document intitulat „Ortodoxia transilvană în confruntare cu secularismul de azi”, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, întrunit la Mănăstirea Bârsana, pe 29 iunie 2014, afirmă că „și-a însușit proiectele de viitor ale Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, întrunită în ședință la Cluj-Napoca pe 14 iunie 2014”. Documentul susține că preoții se vor folosi mai mult de „tehnica modernă” și pentru a ieși „întru întâmpinarea nevoilor oamenilor”. Așa că ne putem aștepta și la „spovediri on line”, de nu cumva există deja. Ca și prezența duhovnicească pe celebrele pagini ale unor „rețele de socializare”. În același cadru, înalții ierarhi cred că „trebuie încurajate și sprijinite astfel toate unităţile bisericești să dezvolte site-uri oficiale, actualizate continuu și construite în așa fel încât să devină atractive și interesante”. Ceea ce nu e neapărat un lucru rău. În materialul menționat se mai afirmă că „Biserica noastră trebuie să conlucreze cu statul și administraţia locală pentru a prelua o parte a sarcinilor de asistenţă socială și spirituală, dar să i se permită şi preluarea de la stat a unor resurse destinate asistenţei sociale care pot fi astfel mult mai bine, mai eficient și mai judicios cheltuite, continuând alături de stat să acţioneze pentru consolidarea armoniei și stabilităţii sociale”. Așteptă mulți implicarea mai consistentă a Bisericii Ortodoxe în problema menționată. Se mai vorbește despre „condiţii mai bune de asistenţă religioasă pentru diaspora” dar și despre „o implicare mai mare a preoţilor în conducerea comunităţilor locale și oferirea de asistenţă la luarea unor decizii”. Și în sensul că „fără să facă parte din partidele politice, preoţii pot și trebuie să se angajeze și să militeze pentru promovarea valorilor unei comunităţi, a unor proiecte comunitare esenţiale și chiar a liderilor sau a unor organizaţii de orice fel care servesc binele comunitar in cel mai mare grad”. Alte texte: „Biserica noastră nu se poate retrage într-o neutralitate când valorile naţionale sunt grav afectate de diverse manifestări extreme ale globalizării sau cosmopolitismului”. Sau: „Biserica noastră va trebui să se manifeste activ pentru a sprijini oameni și proiecte care corespund cu viziunea majorităţii privind viitorul comunităţii. Implicarea preoţimii în aceste condiţii va putea fi considerată ca o formă legitimă de acţiune socială și comunitară și nu ca implicare politică sau propagandistică”. Bine ar fi ca toate acestea (și celelalte cuprinse în citatul document) să se împlinească. Iar Biserica Ortodoxă să fie cu adevărat un motor al dezvoltării sociale și economice, ca și promotor al necesarei „reforme morale” a poporului, de la vlădică până la opincă. Voi ce credeți?