Daniel Săuca
Sunt preţuiţi oamenii de cultură în Sălaj? Păi, înainte de a răspunde la această întrebare, ar merita să răspundem la alta: ce înseamnă cultură? Şi, mai mult, ce înseamnă om de cultură? Staţi aşa şi nu vă aprindeţi prea repede: ştiu, subiectul e „exploziv”, mai ales atunci când ştim „sigur” că X este om de cultură, iar Y nu este om de cultură. Există atâta siguranţă pe această temă, încât nu ştiu dacă vom ajunge la vreun consens.
Înainte de a încerca răspunsuri, o ştire recentă m-a pus, într-un fel, pe gânduri. Ştirea zice că scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, în cartea „La civilización del espectáculo” (Civilizaţia spectacolului), prezice dispariţia culturii, „în sensul pe care l-a avut acest cuvânt în mod tradiţional” şi consemnează amurgul intelectualului în societatea actuală. „Intelectualul interesează doar în măsura în care face jocul la modă şi se transformă în bufon”, scrie Vargas Llosa, lucruri ce conduc la „banalizarea culturii, generalizarea frivolităţii, iar, în ceea ce priveşte informarea, proliferează jurnalismul iresponsabil al bârfei şi scandalului”. Până aici, are dreptate. Şi mai încolo: obsesia pentru distracţie are influenţă şi asupra literaturii şi face să triumfe doar literatura „light”, iar din acest motiv critica literară, atât de necesară pentru a face lumină în confuza panoramă culturală, are o influenţă tot mai redusă. Iar în această cultură „de poleială” care prevalează, „vedetele de televiziune şi marii fotbalişti exercită influenţa pe care înainte o aveau profesorii, gânditorii şi (mai înainte) teologii”. În continuare, scriitorul parcă vorbeşte despre România: „În zilele noastre, discreditarea politicii nu cunoaşte limite”, în parte din cauza faptului că „nivelul intelectual, profesional şi fără îndoială şi moral al clasei politice a decăzut”, iar intelectualul „a dispărut din dezbaterile publice, cel puţin (din dezbaterile) care contează”, susţine scriitorul, conştient că gândirea a pierdut teren în „civilizaţia spectacolului” şi că în prezent „primează imaginile asupra ideilor”.
„Civilizaţia light” se construieşte şi în Sălaj. Aşa că, poate, ar merita să scoatem din limbajul uzual cuvinte mari ca „om de cultură” sau „cultură”. Şi pentru că pentru 99 la sută dintre români (sălăjeni) acestea nu mai au înţelesul „tradiţional”. Tragic, dar adevărat!
18 aprilie 2012
P.S.: Nu prea am ce să adaug acestor rânduri scrise la rubrica de față în urmă cu patru ani. Poate, speranța că „civilizația” spectacolului, divertismentului nu ne va distruge cu totul!