Alexandru Lăpuşan
România se află în săptămâna a treia a patimilor după referendum. Criza politică instaurată odată cu lansarea acţiunii de eliminare a preşedintelui din peisajul politic (motivată pentru unii, nemotivată pentru alţii), ne-a dus cu mulţi ani în urmă pe scara democraţiei, generând în acelaşi timp efecte periculoase şi, în orice caz, extrem de costisitoare. În ştiinţă, atunci când porneşti de la prezumpţii false/ neadevărate, chiar dacă urmezi proceduri corecte, în final rezultatul este fals. Acest lucru a fost taxat direct şi ferm de către partenerii noştri externi. Pe acest fond, haosul politic intern, căderea economică şi lipsa oricăror perspective reale de relansare, imaginea internaţională jalnică, relaţii tensionate cu ancorele politico- economico- financiare şi de securitate (NATO, UE, FMI, etc), conturează o situaţie confuză şi o perspectivă difuză a ţării. Ştiind că românilor trebuie să le dai dreptate, fiecăruia după convingerile lui, am să mă refer la câteva elemente de principiu care, sper, ne vor ajuta în judecata noastră. Vom porni de la momentul în care o majoritate parlamentară a decis prin vot că Băsescu a încălcat grav Constituţia, sigurul motiv (înafara de înalta trădare) care ar fi justificat (constituţional) suspendarea preşedintelui. Ca urmare, Băsescu a fost suspendat, urmând ca poporul, prin referendum, să valideze votul parlamentarilor, respectiv încălcarea gravă a Constituţiei. Sau nu! Trecând la peisajul campaniei electorale ce a urmat, niciun material propagandistic nu a avut nimic legat de încălcarea gravă a Constituţiei: 1) O poză cu Năstase pe targă în drum spre Jilava „Vreau demiterea pentru că mi-a furat libertatea”; 2) Poster cu Georgiana, 23 ani, divorţată cu un copil şi fără loc de muncă „ Vreau demiterea pentrucă mi-a umilit familia”; 3) Un poster cât un bloc în centrul Bucureştiului –„Au avut puterea să ne taie pensiile”(poza unui bătrân încă tânăr);- „ Au avut puterea să te mintă” (tânăr cu fular a la AN);- Acum tu ai puterea să le iei puterea!”; 4) Poster alb-roşu:„Ţi-a tăiat pensia! Tu ia-i funcţia! Demite-l! Hai la Referendum!”. Am avut şi multe discuţii interesante cu oameni din diverse categorii intelectuale. O ţărancă de peste 70 ani (jud.Bz), cu probleme doar legate de vârstă, a cărei pensie a fost majorată cu aprox.100 lei: „M-am săturat de chioru’ ăsta! Să vină şi alţii!”. Lipsa unei legături între motivaţia juridică a referendumului, motivaţia electorală şi poate motivaţia personală a votantului (sau a celui care nu a participat la vot) ne-a adus în situaţia foarte curioasă de a aştepta modificarea regulamentelor după ce meciul s-a încheiat. Încurcăturile sunt enorme. O să mă refer la cel care va avea (cred) cel mai mare impact nu numai asupra interpretării rezultatelor referendumului ci şi asupra evoluţiei curentelor politice de la noi: demisia ministrului Rus. Pot spune că îl cunosc pe Ucu Rus destul de bine. Eroarea s-ar încadra perfect într-o marjă acceptabilă. Am fost unul din cei care am determinat intrarea lui în politică. Şi cum orice faptă bună nu trebuie să rămână nerăsplătită, el a fost factorul principal care a determinat ieşirea mea din politică. Poate-i sunt dator pentru asta! Cazahul, al cărui nume nu vine în niciun caz de la francezi sau nemţi, nu a inspirat de loc încredere unui fost ministru al justiţiei, dar nici, mai nou, lui Iliescu sau lui Mazăre. Printre realizările lui recente sunt: implicarea în încurcăturile legate de arestarea lui AN şi organizarea referendumului (vot multiplu, morţii din jud. Gj, etc). Rus este aproape de familia actualului şef al SRI, dar şi de Blaga şi Ilie Sârbu. Este un om informat şi conectat la sistem. Demisia sa şi apariţia stenogramelor a dat peste cap toată josnicia regiilor oculte care au pregătit, au motivat şi gestionat desfăşurarea referendumului. Dacă Rus şi-a dat demisia de frică, rămâne cel pe care-l cunosc, dacă însă a făcut-o din onorabilitate va trebui să-mi revizuiesc o parte din atitudine în ceea ce-l priveşte.//Acum nu contează că euro urcă încet şi sigur către 5 lei, nici că problemele din agricultură sunt cât casa, contează doar verdictul pe care-l va da o Curte Constituţională super-politizată. Pentru ca circul politic să poată continua!
