Abia scapati de sub asediul mediatic al Summit-ului, romanii intra, mai mult fara, decat cu voia lor, intr-o alta campanie, si anume cea electorala. Guvernul a decis, in mod oficial, ca perioada de campanie va debuta pe 2 mai, la sfarsitul unei saptamani decimate de zile libere si careia se asteapta ca Executivul sa-i dea lovitura de gratie declarand-o in intregime nelucratoare. Totusi, printre primii care au trecut cu nonsalanta peste lege se afla insusi premierul, care, in calitate de lider al PNL, profita de faptul ca si-a terminat mai repede treburile intru ocarmuirea tarii si e prezent, ici-colo, la lansari de candidati. Cum de altfel a facut, aseara, la Zalau. Dupa cum ati putut remarca si singuri, gestul primului ministru nu este unul singular, o cohorta intreaga de politicieni si jurnalisti urmandu-i exemplul.
Este tot mai evident ca ceremoniile electorale au inceput sa brazdeze tara in lung si-n lat. Iar, ca in orice campanie dinaintea alegerilor, incepe sa se reverse si cornul abundentei. Astfel, daca pesedistii ar umfla cu mare drag, din nou, pensiile, Traian Basescu ne abureste cu o negociere a pretului la gaze, in timp ce Guvernul liberal promite ca se mai gandeste la salariatii din invatamantul preuniversitar, mai precis daca le va da mult asteptatele tichete, cadou de Pasti. Ne confruntam, astfel, cu un fenomen ciclic, care se desfasoara o data la patru ani, eveniment care implica o generozitate coplesitoare a tuturor politicienilor.
Dincolo de laudele si promisiunile de bine, ne frapeaza un aspect comun partidelor (mai putin PNL) si formatiunilor politice importante, inscrise in scrutinul din iunie: ezitarea in nominalizarea tuturor candidatilor pentru comunele si orasele din judet. Este clar ca nu sunt excluse surprize de ultim moment, astfel ca alegatorii vor putea fi siguri ca negocierile si candidatii s-au stabilit doar cand vor tine buletinul de vot in mana.
Pe de alta parte, partidele mici au apelat deja la o alta strategie, una cat se poate de inedita in peisajul politico-mioritic: promovarea tinerilor in administratia locala. Sigur ca sansele lor de victorie sunt reduse, aproape nule, principalul motiv fiind acela ca nu vor avea timp sa se faca mediatizati. Dar strategia reprezinta o palma grea peste obrazul vechilor partide, ai caror seniori nu mai au nici tragerea de inima si nici curajul sa intre intr-o batalie electorala, cu atat mai mult cu cat, din acest an, competitia a coborat de pe listele de partid in strada, mai precis, in mijlocul alegatorilor, acolo unde candidatii se vor intalni fata in fata cu cei… neinsemnati, electoratul.
