Chiar e statul dușmanul nostru?

Daniel Săuca

Războaiele continuă. Și nu sunt semne că s-ar opri. Nici măcar pentru „pauze umanitare”. Între timp, continuă războaiele politice. La noi. Și nu numai politice. O frază pe care o aud tot mai des: războiul cu poporul român. Destul de probabil, e o exagerare populistă, dar am citit și am văzut atâtea în ultimii ani încât mai să le dau dreptate celor care vituperează constant clasa politică. Mai stau așa și cuget: oare există vreun lucru în România care să meargă bine? Sau, și dacă merge bine, să nu fie „faultat” de autorități? Să nu exagerez, totuși: sunt destule lucruri, sectoare, afaceri care duduie la noi. Și vor dudui în continuare, mai ales pentru că am devenit o țară de consumatori. De te miri ce. Să ne întoarcem însă la războiul cu poporul român. O posibilă explicație a creșterii extremismului populist la noi: foarte mulți români simt, cred că statul a devenit un dușman al lor. Și atunci, nici noilor propagandiști, și pe celebrele rețele sociale, nu le e deloc greu să manipuleze masele înspre zonele care pun în pericol chiar existența unui stat democratic. Oricum, această stare de beligeranță socială înflăcărează discursurile extremiste, violența, manipularea. Nu știu cum o vor scoate până la capăt cu guvernarea actualii, dar mă gândesc cu groază la ipoteza (nu chiar irațională) de a intra într-un război „pe bune”, nu așa, unul între noi și diverse grupuri de interese. Oare un război ar putea să-i unească cu adevărat pe români? Totuși, sper, că nu se va întâmpla așa ceva și vom vorbi doar de războiul dintre noi care, poate, se va mai ogoi. Poate. Între timp, să aveți un sfârșit de săptămână plăcut. Fără știri…