Generatia tanara poarta pe umerii lor stigmatul blestemului acestei natii. Degringolada si nimicnicia care a caracterizat aceasta natie, in multe momente de cumpana, persista si in aceste vremuri. Implicatiile acestor trasaturi marcheaza multe din domeniile vietii cotidiene, de la social, Sanatate si pana la Educatie. Despre Educatie si invatamant s-a discutat, la modul general sau particular, cu si fara rost, dar tot pe loc am ramas.
Diriguitorii acestui sistem se zbat sa aduca un suflu nou in toata oranduiala invatamantului romanesc si sa schimbe structura anului scolar, sa impuna mai multa strictete profesorilor, dar mai ales elevilor. Cea mai ciudata gaselnita a celor de la minister a fost legata de supravegherea absolventilor in timpul examenului de Bacalaureat. Toate bune si frumoase, pana la un loc. Spunem bune, pentru ca am crezut ca prin supravegherea video, nu se va copia si notarea se va face pe cinstite. Ei, dar si aici romanii sunt inventivi. Au gasit ei metode sa copieze, sau sa faca rost de fituici, din zone unde nu pot fi amplasate camerele de luat vederi. Astfel, capii invatamantului romanesc s-au trezit cu o gramada de lichele care au trecut Bac-ul.
Strictetea cu care se lauda ministriabilii ar fi trebuit, pasamite, sa-i separe pe cei destepti cu adevarat de cei mai putin destepti si sa dea curs unei notari dupa rigori si sabloane occidentale. Nu s-au gandit,insa, ca sunt destui care, chiar si atunci cand nu copiaza si chiar daca nu sunt cei mai destepti, vor lua note mult mai mari decat cei care sclipesc de inteligenta. Oare de ce? Pentru ca examinarile, asa cum sunt gandite ele acum, lezeaza din start anumite categorii scolare, respectiv, anumite specializari. De exemplu, absolventii de liceu de la profile de cultura generala, dau examenul de maturitate la limba romana din aceeasi materie care se preda intensiv la profilul de filologie, intr-un numar mult mai mare de ore.
Mai apoi, aceeasi categorie, este din nou sacrificata la proba a doua, unde cei de la profilele de cultura generala au materie consistenta de patru ani de liceu, in timp ce colegii lor au materii de un singur an. Cu mediile finale, cladite din examene diferite si cu notari diferite, absolventii din cele doua categorii se intalnesc la admiterea la facultate. Si, potrivit mediilor obtinute, cei care nu sclipesc de inteligenta ajung in fata. Dar in tot acest timp, se bate apa-n piua ca s-a incurajat competitia si s-a dat curs corectitudinii. Evident, in aceasta situatie nu sunt cei de jos de vina, nici invataceii. Atata doar ca unii dintre ei profita, iar altii inghit hapul.
