Canabisul, între absurditate și necesitate

Cel puțin la nivel declarativ, România intenţionează să legalizeze canabisul în scop medical, mai precis să îl „transforme” pe foaie din drog în medicament. În urmă cu câteva zile, Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a anunţat că la Ministerul Sănătăţii există deja o comisie care analizează acest lucru: “Am discutat şi eu cu ministrul Sorina Pintea şi am aflat şi eu că o astfel de comisie se întruneşte la Ministerul Sănătăţii pentru a se analiza şi a se argumenta legalizarea utilizării cannabisului în scopuri medicinale, pentru cei diagnosticaţi, în special în zona de cancer, în fază terminală se ia în calcul legalizarea pentru a se utiliza. Medical este un argument care justifică o astfel de procedură de legalizare”, a spus ministrul.

Și-acum, să trecem de la povești și probabilități la situații concrete, reale. După câțiva ani în care pacienţii cu boli grave au cerut legalizarea canabisului în scop medical, într-un final, iată că acest aspect destul de sensibil a intrat în vizorul autorităților, însă doar la  îndemnul europarlamentarilor, care au adoptat în 14 februarie, la Strasbourg, o rezoluţie privind utilizarea canabisului în scopuri medicale. Ei au făcut apel la statele membre ale Uniunii Europene să profite de potenţialul acestor tipuri de medicamente, pentru că utilizarea lor este deja o practică în majoritatea statelor lumii civilizate. În aceste state, sistemele de sănătate fac tot posibilul să diminueze suferinţa pacienţilor aflaţi în faze terminale, bolnavi diagnosticaţi cu cancer sau alte boli incurabile, în timp ce, la noi, specialiştii poartă tot felul de discuţii pro sau contra subiectului sau, ca să se spele pe mâini, te trimit de la o comisie la alta, de la dracu’ la maică-sa. Vă imaginați cât de înapoiați suntem, la această oră, cel puțin din acest punct de vedere, atâta timp cât încă îi permitem unei diletante ca Olivia Steer să îndrume femeile să renunțe la mamografie sau să ne sperie cu efectele nocive ale vaccinurilor, în condițiile în care personajul ăsta nu are nicio calificare care să-i dea dreptul să vorbească pe aceste teme. Bașca, sunt încă foarte mulți români care cred în diverse teorii conspitaționiste, inclusiv în cele medicale, farmaceutice, și care riscă să moară ascultând elucubrațiile acestei tanti umflate cu pompa pe la diverse televiziuni.

Revenind la subiectul nostru, cei care încă mai tărăgănează legalizarea canabisului în scop medical, cei care se întrunesc în diverse comisii în sistemul de sănătate şi îndeamnă bolnavii să aibă răbdare până când vor decide ei ce măsuri să adopte, habar nu au ce este suferinţa. Ăștia nu înţeleg (sau pur și simplu nu vor să înțeleagă) că, atunci când durerile de cancer, de exemplu, îţi fac un chin din clipele de viaţă care ţi-au mai rămas, chiar nu îţi mai pasă dacă iei o substanţă blamată ca să te calmeze. Și, până la urmă, bieții oameni nu ar face altceva decât să apeleze lua o anumită substanță tranformată, practic, într-un medicament care să le aline durerile.

Tot mai multe studii arată că substanțele conținute de canabis ar putea uşura suferinţa a foarte multor oameni bolnavi care nu mai au timp să aştepte sau să se lupte cu maladia. Dacă autorităţile din România vor legaliza consumul, în scop medical, vor oferi o şansă celor aflaţi pe buza prăpastiei dintre viaţă şi moarte.

Din cealaltă perspectivă, realitatea ne arată că, la această oră, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog din România, atât în rândul populaţiei, la modul general, cât şi în zona şcolară. Ceea ce ar putea face ca legalizarea consumului de canabis în scopuri medicale să fie şi un pas pentru legalizarea consumului de canabis pentru recreere. Totuși, trebuie să recunoaștem că societatea noastră nu pare a fi pregătită să facă față legalizării consumului de canabis în scopuri recreative, adică în spații amenajate în acest scop. Însă cine suntem noi să ne dăm cu presupusul sau, mai bine spus, pentru ce alt fenomen ar fi pregătită o societate care salivează cât apare la televizor o diletantă ca Olivia Steer…

Mai în glumă, mai în serios, trebuie să luăm în calcul că ascunzându-ne propriile mizerii sub preș sau furându-ne singuri căciula nu facem altceva decât să tărăgănăm problemele cu care ne confruntăm. Inclusiv cele legate de consumul ilegal de canabis. Cu cât creezi mai mult mister în jurul unui subiect, cu atât mai mult accelerezi dorințele oamenilor spre zona tentației. Este, dacă vreți, aceeași situație cu cea a „fructului oprit”. Cu cât este mai interzis, cu atât ți se pare mai interesant, mai atractiv. Că vrem noi sau nu să înțelegem, în România s-a consumat, se consumă și se va consuma canabis. O legiferare a consumului controlat de canabis – situație oarecum similară cu legalizarea prostituției – ar putea ajuta autoritățile să țină la suprafață niște fenomene care practic există, dar pe care nu le poate controla în subteranele societății, fenomene care fac atâtea și atâtea victime. Or, să poți controla ceva ce mereu îți scapă printre degete, nu e de ici, de colo. Eu cred că poate fi o soluție care să ajute, mai degrabă decât să strice.

Până atunci, însă, sperăm că, după chinuri, suferinţe îndelungate, durere şi teamă, românilor bolnavi, aflați în faze terminale, li se va acorda o speranţă. Mă aștept ca doar cei obtuzi dintre noi, nu vor putea înțelege că, practic, tratamentul pe bază de canabis poate aduce beneficii în tratarea unei liste lungi de boli. Și mai știu că fanii Oliviei Steer sunt mulți, chiar foarte mulți…