Adrian Lungu
În agitația socio-politică din România uităm să vedem și lucrurile bune, trecem pe lângă oameni care își fac datoria, oameni simpli, care nu vor să apară în lumina reflectoarelor, ci vor doar să fie corecți. Sunt oameni ce nu pot fi cumpărați, persoane pe care nu le interesează șmecheriile, combinațiile de doi lei. Nu, acești oameni vor să respecte legea și asta fac. Cum, nu vă vine să credeți că mai sunt astfel de români? Vă spun eu, mai sunt și sunt mulți, dar nu-i vedem de orbi ce suntem. Parcă nici nu ne mai plac oamenii corecți, cei care își fac datoria. Unii îi consideră de-a dreptul periculoși, iar asta ar trebui să ne dea de gândit. Ce s-ar întâmpla dacă începând de mâine toți românii ar respecta legile țării? Ar fi cam greu, știu. Am să vă dau un exemplu de profesioniști care își fac datoria și pe lângă care trec aproape săptămânal. Pentru că nu am permisiunea lor, nu le pot da numele, iar pe cei mai mulți nu știu cum îi cheamă. Pentru a intra într-o instituție, la ședințele lunare, trec pe lângă oameni puși acolo să prevină, să apere, să se asigure că nu există vreun pericol. Pe unii îi cunosc de ani și ani, unii mi-au devenit amici, ne știm bine, aproape că suntem prieteni. Cu toate acestea, de fiecare dată când intru în instituția cu pricina, acești oameni îmi solicită cartea de identitate, potrivit reglementărilor în vigoare. Inițial m-am enervat. Mi-am zis în gând: cum naiba, ce tot îmi cer buletinul, mă cunosc de o grămadă de ani. A fost un gând greșit! Zilele trecute mi-am dat seama că aceste persoane își fac doar datoria. Nu țin cont că cel care intră pe ușă e prieten, părinte, naș, amic, partener de fotbal, nu. Fiecare trebuie să respecte procedura. Într-adevăr, ne cunoaștem, dar dacă eu, peste noapte, aseară, m-am înarmat, m-am îmbolnăvit mintal, am devenit infractor sau am gânduri de a lovi sau amenința pe cineva? Există riscul ca un om pe care îl cunoști bine să devină un infractor sau unul cu deficiențe comportamentale, iar tu să n-ai habar. Ei bine, acești băieți în uniformă albastră tocmai asta fac, își fac datoria, iar faptul că în țara asta mai sunt astfel oameni nu face decât să mă bucure și ar trebui să ne bucure pe toți, să ne dea speranță. Felicitări sincere, băieți!
Da oare cât vor mai sta jendarii să păzească söröșistii?
În dec 89 cei cu uniformă albastră au fugit ca potârnichile !
Aveti idee la ce se refera cuvantul ”sorosist”?
In 1989, daca aia in albastru nu ”fugeau ca potarnichile”, macelu era mult mai mare!