Relatările din presă au fost cele care au produs mai multă panică și nesiguranță, decât realitatea în sine. Până la urmă, nici măcar englezii sau politrucii lor nu ştiu, la această oră, care vor fi efectele sigure ale Brexitului. Cert este că, din păcate, unul dintre rezultatele referendumului începe să se vadă. A fost nevoie doar de o scânteie pentru ca naţionalismul britanic să își arate colții. În aceeași ordine de idei, de pe urmele referendumului din UK, noi, românii, avem ceva foarte important de învățat.
Dacă vreți, referendumul ne arată încă o dată în plus că, la unii, voința opiniei publice este și trebuie respectată. La noi, cum suflă vântul. Dacă vine vorba de demiterea vreunui politruc din opoziție, este posibil ca dorința oamenilor să fie pusă în aplicare, însă când vine vorma de mai mulți politruci, indiferent de așezarea lor pe eșichierul politic, situația se complică serios. De exemplu, dacă e să se restrângă Parlamentul la 300 de locuri, atunci turma aleşilor se face “stâncă” în fața legii. Nu știu dacă vă mai amintiți, însă în urmă cu aproape şapte ani, la un anumit referendum, am votat reducerea numărului de parlamentari la 300. Iar de atunci încoace, ăstia ce bântuie pe holurile Parlamentului se fac că „plouă” într-una. De atunci, nimănui nu i-a păsat de voința poporului, așa că am rămas cu același număr de „lipitori” – hrănite din buzunarele noastre – în Parlament.
De cealaltă parte, este cât se poate de adevărat că, până astăzi, nici Londra nu a schiţat vreun gest prin care să iniţieze procedurile de părăsire a UE. Însă tăcerea englezilor este una pe care o înțelegem, având în vedere repercusiunile pe care se pregătesc să le contacareze odată cu demararea procesului de ieșire din spațiul Uniunii.
Ce ne mai învață însă acelaşi referendum din UK este că, și acolo, minciuna face parte din meniul zilnic oferit de politicieni. De exemplu, minciuna celor 350 de milioane de euro pe care Marea Britanie le-ar livra săptămânal în contul bugetului sănătăţii din spaţiul comunitar. Sigur, e ipocrizie faptul că dezvăluirea a fost făcută abia după ce rezultatul a consfinţit victoria separatiştilor, dar cine a oprit mass-media sau societatea civilă să ia urma celor 350 de milioane? Pentru că, la fel ca în România, încă mai există câteva mijloace de informare şi analiză, izolate ca nişte insule în oceanul tabloidelor mondene (manelizate, dacă vreţi), care produc ştiri de interes public fără să fie vorba despre sex, păruieli între starlete sau poale ridicate-n cap. Totuşi, în zilele premergătoare referendumului, nici acea parte a presei nu s-a văzut. Astăzi, exact ca la noi, partizanii politici ai Brexitului ridică sfidători din umeri sau părăsesc ca șobolanii corabia, chiar dacă o fac mai civilizat decât cei de la Bucureşti. Până la urmă, nu-i de ici de colo să votezi o lege prin care să-ți dai frâu liber la furtul din banul public, acordându-ți cu nesimțire pensii speciale din bugetul deja stors al pensiilor amărâţilor care îi votează. Evident, asta se întâmplă doar la noi.
Indiferent de consecințe, este bine să atragem atenția asupra faptului că, atunci când ești sus și reprezinți a cincea putere economică mondială, lucrurile par ceva mai simple. Chiar dacă, iniţial, toată lumea părea să arunce cu pietre în ei, mesajele de susţinere către britanici au început să curgă. Principalii artizani mondiali, Obama şi Merkel, chiar dacă nu au avut o atitudine vădit pozitivă față de Brexit, nu s-au sfiit să declare că sprijină voința Londrei. Nu aceeași atitudine au avut parte britanicii, însă, din partea aşa-numitul nucleu dur al UE, care şi-a manifestat vizibil, chiar zgomotos pe alocuri, nemulţumirea faţă de abaterea englezilor de la calea înfăptuirii societăţii europene.
Până la urmă, oricât s-ar da ei peste cap, fără „slugile” adoptate din statele sărace ale Europei, inclusiv din România, britanici își vor rupe gâtul. Sunt și ei conștienți de asta, chiar dacă le este greu să o recunoscă. Așa că, deocamdată, pentru următorii câțiva ani, singura schimbare care ar trebui să ne îngrijoreze pe noi, românii, este cursul valutar. Iar cine știe și poate să speculeze situația, va deveni în curând foarte bogat. Rămâne să urmărim cu atenție schimbările din Topul Forbes. Asta doar pentru curioși…
Brexitul lor și behăitul nostru
