Încă o dată, căile politicii se dovedesc încurcate şi mârşave, iar anul electoral care se apropie îşi trimite înainte buzduganul, precum zmeul din poveste. Şi buzduganul acesta are greutate, conţinând nici mai mult, nici mai puţin decât o decizie de a fi redus cu 15 procente preţul medicamentelor de pe lista C2. Sigur, când este vorba de sistemul medical, românul de rând, cu sănătatea roasă şi vai de ea, se trezeşte expus buzduganului taman cu căcâiul lui Ahile, aşa că nu este de mirare că bolnavii de cancer au început deja să scoată strigăte disperate de durere, văzându-se loviţi unde îi doare mai tare: la accesabilitatea la tratament. Asta din cauză că hotărârea autorităţilor centrale va scoate din farmacii multe medicamente de ultimă generaţie de care se agăţau 100.000 de români depistaţi cu boli oncologice şi care beneficiau gratuit de aceste tratamente moderne, în baza Programului Naţional în care au fost incluşi.
Sigur că, fără să ne ascundem după tufă, decizia de la centru are de-a face cu lipsa de bani, Guvernul actual fiind unul care a încercat să strângă baierele pungii pe toate căile închipuite şi neînchipuite. Numai că aici vine mişeleşte madam politica şi îşi vâră coada neagră şi lungă de doi stânjeni în oala în care nu ar trebui să se amestece. În timp ce pentru Sănătate, nu se poate acorda 6 la sută din PIB, întrucât lipsesc 3 miliarde de euro, pentru o grămadă de proiecte făcute în dorul lelii şi incluse în lista ministresei Udrea există disponibilitate financiară de 5 miliarde de euro. Aşa se face că pentru aceste proiecte care prevăd construirea de săli de sport în comune, de terenuri sportive cu nocturnă, tot în mediul rural, reabilitarea de cămine culturale în localităţi rurale unde populaţia nu depăşeşte 150 de locuitori şi unde infrastructura nu există, de patinoare sofisticate şi de Aqua-Land-uri în tot felul de colţuri de ţară unde, oricât ar fi peisajul de fantastic, cu greu îţi vine să porneşti la drum pe drumuri desfundate şi pline de hârtoape.
Ei bine, pentru aceste proiecte SF sunt bani, dar pentru Sănătate nu. De parcă nu e la mintea cocoşului că, potrivit regulilor prioritizării, Sănătatea este un bun şi un drept al unui popor pentru care trebuie făcute toate eforturile. Când condamnăm la moarte şi la boală atâţia români, fiindcă nu sunt bolnavii de cancer singurii care au suferit de-a lungul anilor din cauza deciziilor cu interes politic, cine se va bucura de toate acele Aqua-Land-uri, patinoare, săli de sport, cămine culturale? Ah, pardon, acestea din urmă chiar vor fi binevenite, la organizarea de înmormântări şi parastase.
