Amintiri în zeamă de lămâie

Chiar dacă data din calendar ne arată că suntem la finalul lunii martie, senzația mea, și nu numai, este că majoritatea candidaților la primării „au uitat” că, legal, campania electorală începe peste o lună și o săptămână, mai precis în data de 6 mai. Dar ce importanță mai are acest detaliul, când candidații au atât de multe lucruri de spus? Sigur că exemplele privind „furtul startului” sunt nenumărate, însă de această dată am decis (recunosc că destul de greu) să mă abțin să mai dau nume și exemple. Pur și simplu nu vreau să fac campanie niciunui candidat, fie ea și una negativă (care tot un soi de publicitate este), așa că nu îi voi ajuta deloc în treaba asta ilegală, pe care doar ei cred că nimeni nu o observă.
Aş începe cu acțiunile unor candidați, promovate de ceva vreme în spațiul virtual, mai precis pe rețelele de socializare, acolo unde nimeni nu pare să dea vreo socoteală vizavi de acțiunile sale. Așa că, în lipsa afișelor de pe panourile electorale, politrucii s-au apucat să arunce pe Internet tot soiul de promisiuni penibile. Că acolo-i gratis și prostimea suportă orice. Ei, bine, nu-i chiar așa.
Cum proastele obiceiuri se învață cel mai repede, și ai noștri candidați au împrumutat câte ceva din politica dâmbovițeană. Așa că, modificând pe ici, pe colo (nu însă în punctele esențiale) programele electorale ale foștilor candidați, ne vedem prinși, din nou, într-un carusel al promisiunilor copy-paste. Așa că, pe terenul „priorităților” candidaților pentru următorul mandat, nimic nu pare nou sau ieșit din comun, darămiteri spectaculos… Așa că, mai dați-o naibii, până și la capitolul imaginație (ca să nu spun minciună) începeți să dați „gherle”?!
Evident, sunt şi candidaţi care au evitat, cu o oarecare graţie, aceste moduri de a ieşi în faţa alegătorilor. Ceea ce nu îi avantajează, neapărat. Și-au pregătit și ei propriile „minciuni la purtător”. Atâta tot că, deocamdată, din lipsă de timp sau de bani, nu a venit vremea să le deverse în spațiul public.
De ce nu aduc în discuție, aici, niciun fel de promisiune? Până la urmă, și ele au demnitatea lor, iar ei, politrucii, trebuie să înțeleagă că ne-am cam ciumurluit de atâtea proiecte pe care foștii candidaţii, odată ajunși în fotoliile visate, le-au făcut uitate într-un sertar, în secunda imediat următoare validării alegerilor. Și-aici, dacă am da drumul la robinet, exemplele ar curge gârlă. Nu e nevoie să-mi dați neapărat dreptate, însă vă rog să accesați, dacă se poate, cu un simplu click, folderul numit „memorie”. Nu înainte însă de da fuga până la magazinul din colț, de unde ar fi indicat să vă procurați câteva kilograme de lămâi. Sigur, veți avea nevoie.