Am votat și nu îmi pare rău că am făcut-o. Este dreptul meu. Doamne, mulți au murit pentru ca noi să avem acest drept. Cred că am ajuns în punctul în care nu mai știm să prețuim libertatea, faptul că putem gândi liber, că putem spune ce credem despre cine dorim, că putem merge aproape oriunde, că avem posibilitatea de a ne îmbrăca și purta cum dorim. Am votat cu speranță, dar și cu supărare pentru faptul că de mai bine de două decenii de când muncesc în presă, cel puțin în politica sălăjeană se învârt cam aceleași personaje. Ce îmi doresc de la cei pe care i-am ales? Să fie drepți, echilibrați, implicați, să tragă ca nebunii pentru dezvoltarea comunității, să înțeleagă că educația, sănătatea, respectarea legii și sprijinirea tinerilor sunt esențiale pentru un județ modern, cu oameni buni. Îmi mai doresc ca cei aleși să lase orgoliile prostești la o parte. Zilnic dau peste directori de instituții publice care se cred împărați absoluți, proprietari de drept, un fel de zei. Oameni buni, ceea ce nu înțelegeți voi este că funcția pe care o ocupați este trecătoare. Cu toate acestea am votat și m-am bucurat să văd sălăjeni atât de mulți în secțiile de votare. Vreau doar ca cei aleși să se implice, să învețe, să fie mai buni, să își dorească orașe și comune frumoase, să găsească soluții pentru a-i pune la muncă pe cei care nu muncesc și trăiesc pe spinarea statului, a mea și a voastră, a celor care munciți de dimineața până seara. Sunt sătul de puturoși, parcă sunt prea mulți, iar statul îi încurajează. De muncă este. Îmi doresc și instituții cu mai puțini angajați, unele parcă exagerează, parcă sunt prea de tot cu atâția salariați. Știu, sunt și instituții unde o mână de oameni lucrează până la limita epuizării. Sunt și altele pe care le-aș desființa, pentru că nu mai fac nimic, iar directorii lor nu fac decât să aștepte pensionarea. Am votat și mă bucur că am avut această posibilitate. Baiul e că sunt sătul de oameni care acum 10 ani erau cu fularul galben la gât, iar nu de mult i-am văzut la Sala Sporturilor înveliți în fulare roșii. Aceste specimene sunt curve politice, fără scrupule, fără remușcări, aprinse doar de dorința de a se împreuna politic cu cine le oferă mai mult și mai bine. Cine știe, poate va veni o zi când nu vom mai putea vota, iar singura opțiune s-ar putea să fie un nebun. Asta totul depinde de noi.
[…] de mai bine de două decenii de când muncesc în presă, cel… Articolul Am votat apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]