Daniel Săuca
Zalăul în vremea pandemiei mi-a adus aminte de vechiul târg, pe care l-am prins puțin, de altfel, dar, totuși, mi-a rămas în memorie. Probabil așa va redeveni Zalăul nostru sau al vostru, un târg. Cu sau fără multinaționale și una bucată mall.
Industria nunților, în colaps. Industria spectacolelor, în colaps. „Moare cultura vie!”, scria cineva, ceea ce se poate constata ușor. Fără spectacole și fără nunți mai ales, vorbă celebră, viața e pustiu…
Se fac planuri de concedii. Mai ales la mare. Abia aștept să văd la televizor mii de români în slip cu masca pe figură.
Sunt convins: în aceste vremuri tulburi mass-media a/u ajuns pe noi culmi de audiență/e. Mai ales televiziunile. Și „on-line-ul”. Vrând, nevrând, milioane de români se uită zilnic mai des la telejurnale ori la dezbateri, chiar dacă, nu de puține ori, vor să arunce televizorul pe geam. Năpăstuită, în continuare, e presa printată, nu numai la noi. Sau, poate, mai ales la noi, unde obișnuința de a cumpăra un ziar tipărit s-a „virusat” cu mult înainte de începutul flagelului covidian. Nu știu dacă a crescut audiența mass-media de calitate. Sau, altfel spus, și câți români s-au informat din „surse oficiale”. Nici nu știu dacă nu ar trebui să renunțăm la eticheta „presă de calitate”. Cine poate garanta, în vremuri de pandemie, profesionalismul media? Și nu numai. Felicitări pentru ziariștii și media care în această perioadă au rămas dacă nu profesioniști întru totul, măcar serioși.
Și tot legat de presă: onor Guvernul a „rezolvat” măcar una din doleanțele ridicate în ultima vreme ba de ziariști, ba de asociații ale gazetarilor sau de patronate din media? Nu am auzit nimic. Și, destul de probabil, nici nu voi auzi.
Anul electoral și presiunea „economicului” vor învinge securitatea sanitară. Cu ce preț? Vom vedea nu peste multă vreme.
Am urmărit-o cu interes pe doamna ministru al Educației vorbind la televizor. M-am simțit ca un copil de grădiniță.
De aproape două luni am ascultat, văzut, citit atâția experți, virusologi, epidemiologi, psihologi, medici, sociologi, istorici, scriitori, profesori, popi, politicieni, ziariști, popor supărat încât aș putea ține binișor un curs(uleț) despre pandemia de anul ăsta. Cea mai „tare” expertiză de zilele trecute e că blestematul de covid 19 dispare după 70 de zile, indiferent dacă facem ceva sau nu pentru prevenire.
Se va schimba ceva în bine, structural, în România, după 15 mai? În an electoral, e puțin probabil.
