Alexandru Lăpuşan
Anul agricol 2012-2013 este un an agricol bun. Prognozele producţiei agricole de cereale (grâu şi porumb) vorbesc de peste 20 mil.tone, faţă de aproximativ 12 mil.tone în 2011-2012. Chiar dacă putem considera producţia totală (estimată) ca fiind una foarte bună, la randament (tone/ha) suntem încă departe de plutonul fruntaş european. Chiar şi la acest capitol avem, şi nu puţini, producători care au obţinut rezultate de top, unele dintre ele amintite în presa de specialitate. Fluctuaţia mare a producţiilor, de la un an la altul, influenţată de capriciile vremii dar şi de lipsa unui sistem integrat (cu resursele necesare) care să asigure un echilibru concurenţial şi un suport pentru fluidizarea filierelor pe produs (pornind de la piaţă către producţia primară) a fost una din marile neajunsuri ale perioadei de după 1989. La fiecare schimbare politică au intervenit schimbări ale politicilor agrare, care ne-au adus de prea multe ori (înapoi) la punctul de pornire. Intenţia actualului guvern de a elabora un program agricol care să primească girul parlamentului ar putea fi o incercare (reusită) către normalitate.// Zilele trecute la MADR a avut loc una din rundele importante de consultare a partenerilor în vederea definitivării politicilor agricole pentru perioada 2014-2020. Intenţia CE de a modifica PAC s-a lovit de atitudini diferite ale partenerilor europeni, atitudini generate de interesele foarte diferite ale producătorilor agricoli din fiecare ţară. Ca şi la noi! După acordul politic (mult întârziat) al miniştrilor agriculturii din UE, regulamentele noii PAC ar putea fi aprobate până la sfârşitul anului. În aceste condiţii conturarea anului 2014 ca an de tranziţie este deja acceptată. Plafonul anual pentru Pilonul1creşte de la 1,63 mld. euro în anul 2015, la 1,9 mld.euro în 2020, totalizând pentru întreaga perioadă 10,965 mld.euro. CE a stabilit pragul de 30 de ha până la care fermierii să beneficieze de măsuri ceva mai consistente din aşa numita sumă redistributivă (cotă parte din plafonul total). Nu vom insista pe cele patru variante de lucru prezentate (au fost detaliate în presă şi în comunicatele MADR), nivelele alocărilor fiind oricum superioare celor din anii anteriori…însă mult mai mici faţă de ce primesc partenerii şi concurenţii noştri de pe piaţa comună europeană! Bătălia s-a dus pe diminuarea ponderii sumei redistributive si deci a suportului pentru fermele sub 30 ha. Pe cei mici cine să-i apere? Aici trebuie să intervină autoritatea agricolă naţională care este obligată să ţină seama că şi cei mici trebuie să existe într-o economie agricolă europeană. Chiar dacă vieţuiesc în România. Este adevărat că pentru asta există costuri (suplimentare).// Teme adiacente subiectului de bază au întregit o întrunire a partenerilor din agricultură apreciată ca fiind utilă şi constructivă. Îngrijorarea că ADS-ul ar putea fi (în viitor) un dirijor, afectând capacitatea de manifestare a legii cererii şi ofertei pe piaţa funciară, suportul (condiţii de creditare/garantare) de care ar trebui să se bucure solicitanţii români în achiziţia de teren, a completat temele fierbinţi. Problemele legate de comasarea terenurilor au primit nuanţe diferite în funcţie de zona geografică, specificitate, tradiţii, etc. În mai toate zonele ţării o fermă de 5 ha poate asigura un trai decent pentru familie. O diminuare a susţinerii acestora (ferme 1-5 ha) poate determina o crestere a cheltuielilor sociale greu de suportat pe termen scurt şi mediu. Introducerea suprafeţei minime comerciale poate fi o soluţe care, a fost verificată în România şi, a dat rezultate foarte bune. Pentru teren trebuie impuse condiţii stricte de bune practici şi agro-mediu şi nu supraimpozitarea (măsură ilogică şi neeuropeană) a terenului (chiar) nelucrat. Suntem pe ultima sută de metri cu adoptarea direcţiilor politicilor agrare pentru perioada 2014-2020. // Anul agricol favorizează o incisivitate mai mare pentru prioritizarea susţinerilor complementare (de la bugetul de stat) în direcţia politicilor agrare. Trebuie să le fie tuturor foarte clar că baza devoltării României o constituie Agricultura!
