Rata anuală a inflaţiei, care măsoară creșterea preţurilor produselor din coșul de consum din ultimul an, a crescut în februarie la 3,83 la sută, a anunțat Institutul Național de Statistică. Alimentele s-au scumpit în medie cu 4,46 la sută, în vreme ce preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,74, iar pentru serviciile utilizate plătim în medie cu 3,08 la sută mai mult. Faţă de decembrie 2018, printre cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în februarie, la cartofi (peste 21 la sută), alte legume şi conserve de legume (16,6 la sută) şi la fructe proaspete (5,26 la sută). Și alimentele de bază au înregistrat scumpiri cu procente între 2 și 5 la sută.
Banca Naţională a României (BNR) a crescut de la 2,9 la sută la 3 la sută prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1 la sută pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipaţii inflaţioniste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG 114 anunţat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflaţie.
Dinamica anuală a indicelui CORE2 ajustat (care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile – legume, fructe, ouă, combustibili -, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) va evolua pe o traiectorie ascendentă începând cu trimestrul II 2019, într-un ritm relativ mai alert în anul curent, scrie BNR în raportul asupra inflației din februarie.
Această evoluție este imprimată de presiunile inflaționiste provenind din mediul intern, asociate excesului de cerere. ”Acestora li se adaugă dinamizarea anticipată a prețurilor bunurilor din import, sub impactul deprecierii înregistrate de moneda națională la începutul anului curent și al majorării graduale a inflației externe.
Prognoza macroeconomică actualizată prevede plasarea ratei anuale a inflației IPC la 3 la sută la finele anului 2019 și, respectiv, la 3,1 la sută la sfârșitul anului viitor, valori situate în jumătatea superioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual asociat țintei staționare de 2,5 la sută”, mai notează autorii Raportului.