Umbra deficitului bugetar se întinde în continuare peste România

Din datele preliminare ale Ministerului de Finanțe, deficitul bugetar preliminar al anului 2023 se ridică la aproximativ 90 miliarde de lei, undeva pe la 18 miliarde de euro, adică în jur de 5.6 – 5,7 % dacă ne raportăm la un PIB estimat de 320 miliarde de euro. Și asta deși au fost rostogolite multe datorii aferente anului 2023 în anul 2024: facturi neplătite către furnizori, concedii medicale neachitate de luni bune de către Casa de Sănătate etc. Anul 2024 nu se arată nici el foarte optimist din punct de vedere al deficitului bugetar, asta deoarece fiind un an electoral, unul mai special, cu 5 rânduri de alegeri, ne vom îndatora și mai mult pentru a satisface toate cererile de majorări: de salarii, pensii, diferite indemnizații și ajutoare etc. Într-un asemenea an, cine are curajul să spună ”nu” tuturor acestor cereri? Unele justificate, altele mai puțin justificate. Cine are curajul să așeze sistemul bugetar pe direcția bună? Respectiv, cine reașează puzzle-ul bugetar? Pentru că, o spun din nou, nu neapărat numărul personalului bugetar este problema, deși și aici ar mai fi de discutat, ci modul în care se regăsesc acești angajați la nivel central vs local, între diferite ministere și agenții. De exemplu sunt ministere unde este lipsă de personal, nu neapărat la nivel central, așa cum avem, de exemplu, deficit de personal medical, de polițiști etc. și sunt ministere sau consilii locale unde se calcă efectiv pe picioare! De aceea spun că trebuie reașezat puzzle-ul bugetar. Să nu mai vorbim de reorganizarea administrativă, reorganizare care este discutată de mulți ani și pe care nimeni nu are curajul să o facă. Nu știu dacă toate majorările de impozite și taxe care intră în vigoare începând cu anul 2024, completate de o colectare mai bună, vor reuși să acopere măcar creșterile de cheltuieli care urmează în acest an: revendicări salariale, creșteri de pensii, recalculări de pensii etc. Deja, se pare că FMI a recomandat guvernului ca recalculările, deci creșterea cheltuielilor de pensii, să se facă etapizat, numai că după septembrie 2024 vor veni alegerile parlamentare și prezidențiale, așadar cine se încumetă? Mai mult, aceste recalculări sunt, de fapt, justificate, ca atare o etapizare a lor ar duce la tulburări grave, mai ales că pentru pensionari timpul ticăie, ca să nu spun că după o viață de muncă primesc niște pensii mult sub necesitățile de viețuire. Așadar, deficitul bugetar se va întinde dincolo de anul 2024, mă refer la un deficit bugetar excesiv, căci nimeni nu se gândește în acest moment la unul normal de 3-4%. Cred că anul 2025 ne va arăta cât de rezilient este mediul de afaceri românesc, pentru că urmează o nouă creștere de impozite și taxe, microîntreprinderile s-ar putea să ajungă doar o amintire sau cel puțin plafonul de impozitare cu impozit pe venit se va reduce și mai mult, dacă nu cumva se va elimina impozitarea cu 1%. Nici populația nu cred că va scăpa fără o creștere a impozitelor și taxelor în 2025, cred că vor crește impozitele pe proprietate și nu numai. Este de urmărit ce se va întâmpla cu reorganizările din sistemul bugetar amănate în decembrie 2023 cu 6 luni, se vor mai amăna o dată sau chiar se vor face? De văzut!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro