În regiunea de dezvoltare Nord-Vest activează companii multinaționale importante, iar business-urile de aici ale acestora au ajuns unele dintre cele mai importante la nivel de grup. Mai mult, județul Cluj rămâne principalul motor al dezvoltării regionale, scrie forbes.ro.
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest (care include județele Bihor, Bistrița‑Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) a beneficiat sau ar fi trebuit să beneficieze direct de pe urma poziționării geografice, fiind în imediata apropiere a rețelelor de infrastructură din Vest. Astfel, aici se regăsesc unele dintre cele mai dezvoltate județe din țară, precum Cluj sau Bihor, însă și unele dintre cele mai puțin performante economic, precum Bistrița și Sălaj. În regiune activează companii multinaționale importante, dar și firme de top cu acționariat românesc, însă balanța între firmele deținute de acționari străini și acționari români înclină net în favoarea străinilor. În topul celor mai puternice o sută de companii din regiune au reușit să acceadă numai 31 de firme cu acționariat românesc, restul fiind controlate de străini sau de către statul român.
Un total de 262.815 de firme sunt înregistrate în regiunea de dezvoltare Nord-Vest, potrivit portalului Termene.ro. La nivelul anului trecut, cea mai mare afacere a fost MOL Petroleum Products, care a avut o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât ocupanta locului secund, TenarisSilcotub Zalău, care a încheiat anul 2018 cu afaceri de 2,1 miliarde de lei. Totodată, cele două companii sunt și cele mai profitabile din regiune, înregistrând la nivelul anului 2018 un profit net de 254 de milioane de lei, respectiv de 226 de milioane de lei. Clasamentul celor mai profitabile firme din regiune este completat de Terapia SA, care a încheiat anul 2018 cu un profit net de 146 de milioane de lei. În schimb, topul celor mai mari pierderi înregistrate de companiile care s-au clasat în primele o sută după cifra de afaceri este dominat de Celestica România, cu pierderi de 71 de milioane de lei, aceasta fiind urmată de Plexus Services, care a avut anul trecut pierderi de 42 de milioane de lei.
De cealaltă parte, cea mai mare firmă cu acționariat românesc este producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare. Firma deținută de oamenii de afaceri Vladimir Iacob și Marius Șelescu a înregistrat în anul 2018 o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei și un profit net de 21 de milioane de lei.
Raportul între companiile deținute de acționari străini și români este net în favoarea străinilor, din moment ce 63 dintre cele mai mari companii din regiune au acționariat străin. 31 dintre acestea au acționari români, iar restul au acționariat mixt sau sunt controlate de stat.
Distribuția celor mai importante o sută de companii în cele șase județe ale regiunii este mai degrabă inegală, 44 dintre cele mai mari companii fiind localizate în Cluj. Acesta este cel mai important județ din regiune din perspectiva dezvoltării economice, având anul trecut un PIB per capita de 12.400 de euro, al treilea cel mai mare de la nivel național. Județul Cluj se remarcă și prin numărul ridicat al firmelor cu participație străină la capital, 9.627, clasându-se pe locul 3 la nivel național. Rata șomajului la nivelul județului Cluj este de doar 1,8%, iar venitul mediu net a fost în anul 2018 de 3.115 de lei, al doilea cel mai mare de la nivel național, după București. De altfel, Banca Transilvania, fondată în Cluj-Napoca în urmă cu mai bine de 25 de ani, a ajuns cea mai mare bancă din sistemul local după active și domină Topul Forbes 500 cele mai puternice companii românești din 2018. Mai mult decât atât, cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016. Mol Romania Petroleum Products este cea mai mare companie care activează în județul Cluj, după cifra de afaceri, fiind, în același timp, cea mai mare companie ca mărime din regiunea analizată. Dezvoltarea județului Cluj și a municipiului Cluj-Napoca a fost favorizată și de existența Aeroportului Internațional Avram Iancu, a cărui trafic a crescut în 2018 până la 2,78 milioane de pasageri, înregistrând creșteri constante pe parcursul ultimilor ani. Până în 2030, aeroportul țintește să ajungă la 7 milioane de pasageri anual, iar, pentru a crește traficul, au fost anunțate investiții de peste o sută de milioane de lei. La aeroport se adaugă finalizarea autostrăzii Sebeș-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, care va traversa județele Alba și Cluj, îmbunătățind viteza de trafic dintre acestea și nu numai. De asemenea, un avantaj va fi Autostrada Transilvania, care va asigura un acces mai rapid spre Budapesta, chiar dacă este mult întârziată, putându‑se finaliza spre 2025. Autoritățile locale au mai demarat procedurile pentru realizarea studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate pentru construirea unei linii de metrou care să traverseze Clujul, proiectul fiind considerat prioritar pentru dezvoltarea viitoare a orașului. Turismul a început să devină o altă sursă de venit pentru județ, mai ales datorită celor două festivaluri de muzică, Electric Castle și Untold, dar și mulțumită festivalului de film TIFF. Cluj-Napoca este și cel mai important hub regional pentru clădirile de birouri, conform Forbes Best Office Hubs 2019, aici existând, la finalul primului semestru al anului anterior, un stoc de clădiri de birouri moderne de 282.000 de metri pătrați, potrivit companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Dacă la nivelul anului 2013, stocul de birouri din Cluj-Napoca era de aproximativ 150.000 de mp, în 2019 stocul ar putea ajunge la circa 400.000 de mp. De altfel, în Cluj-Napoca a fost încheiată și cea mai mare tranzacție de real-estate din afara Capitalei, după ce frații Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, au semnat contractul prin care Dedeman va prelua proiectul The Office de la dezvoltatorii complexului, NEPI Rockastle și Ovidiu Șandor, într-o tranzacție evaluată la peste 100 de milioane de euro. Sosirile de turiști, atât cele pentru business, cât și pentru vacanță, au crescut în Cluj‑Napoca cu 24%, anul trecut, față de anul anterior, până la 355.040. De asemenea, pe piața imobiliară dezvoltarea este bine controlată. Cluj-Napoca are cel mai bine pus la punct Plan Urbanistic General dintre orașele din România, iar dezvoltatorii și consultanții din domeniu susțin că autoritățile îl respectă cu sfințenie, aspect ce are un impact important asupra tuturor businessurilor. Mai mult decât atât, sectorul de IT din Cluj s-a dezvoltat galopant pe parcursul ultimului deceniu, aici activând giganți precum Google, Emerson, Endava, Bosch sau Microsoft.
Bihorul este al doilea cel mai dezvoltat județ din regiune, înregistrând în anul 2018 un PIB de 21,5 miliarde de lei. În schimb, cel mai puțin performant județ din regiune este Sălajul, care a avut un PIB de puțin peste 8 miliarde de lei în 2018, acesta fiind urmat de Bistrița-Năsăud, cu un PIB de 9,7 miliarde de lei.
Clujenii câștigă cel mai bine comparativ cu ceilalți locuitori ai regiunii de dezvoltare Nord-Vest, cu un salariu mediu net lunar de 3.115 lei. Restul câștigurilor salariale medii din regiune variază între 2.071 de lei și 2.231 de lei.
Sălajul este județul cu cea mai mare rată a șomajului din regiune, de 4,6%, valoare similară cu media națională, iar Clujul este județul cu cel mai scăzut șomaj, de doar 1,8%, una dintre cele mai mici valori de la nivel național.
felicitari tiberiu marc, ionel ciunt si viorica dancila