Puse în balanţă, datele statisticile din 2016 şi cele din 2012 prezintă un tablou pesimist al economiei sălăjene, în condiţiile în care mulţi dintre indicatori de anul trecut ies cu minus. Potrivit unui raport prezentat vineri, 15 decembrie, în cadrul Colegiului Prefectural, de către reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică Sălaj, producţia industrială realizată de agenţii economici din judeţul Sălaj în anul 2016, comparativ cu 2012, a fost în scădere cu 2,8 procente, şi s-a datorat diminuărilor considerabile din 2015 şi 2016 şi care nu au fost acoperite prin creşterile din 2013, respectiv 2014. Dintre cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Vest, Sălajul este singurul în care producţia industrială s-a diminuat. Spre comparaţie, în Cluj, majorarea este de 68,7 la sută, în Maramureş, de 36 la sută, Bihor, 18,4 la sută, Bistriţa-Năsăud, 14,5 la sută, iar Satu Mare, 9,2 la sută.
În timp ce în sectoare precum fabricarea altor produse din minerale nemetalice şi industria de mobilă producţiile înregistrate în toţi cei patru ani au înregistrat creşteri constante, de 67,3 la sută, respectiv 33,1 la sută, în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, indicatorul a fost în permanenţă pe minus (+62 la sută).
Productivitatea muncii, în scădere
O scădere se remarcă şi la productivitatea muncii din industrie, care, în 2016 a fost cu 0,8 procente mai mică decât cu patru ani înainte. „Productivitatea muncii în industrie a crescut în anii 2013 şi 2014 faţă de anii precedenţi, datorită creşterii mai accentuate a producţiei industriale faţă de creşterea numărului mediu de salariaţi. În anii 2015 şi 2016, a scăzut comparativ cu anii anteriori, în principal datorită diminuării volumului producţiei industriale”, susţin oficialii DJS Sălaj.
Nici cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie nu arată mai bine, în anul 2016 reducându-se cu 10,3 la sută faţă de anul 2012, pe fondul declinului din 2013, 2015 şi 2016. Şi la acest capitol, Sălajul este singurul judeţ din regiune în care acest indicator a luat-o la vale. În Cluj, cifra de afaceri a urcat 59,4 procente, în Bistriţa-Năsăud, 34,1 la sută, în Maramureş, 32,9 la sută, Bihor, 20,9 la sută şi Satu Mare, 18,3 la sută.
Totuşi, firmele sălăjene au bifat o creştere la capitoul exporturi de bunuri, în valoare de aproape 433 milioane de euro, volumul acestora având în 2016 o creştere de 4,2 la sută decât cel din 2012. Un salt de 7,2 procente se reamarcă şi la importuri, care au totalizat 271 milioane de euro. „Comerţul internaţional cu bunuri din perioada 2012-2016 s-a caracterizat prin creşterea într-un ritm mai accelerat a importurilor faţă de exporturi; ca efect, a scăzut gradul de acoperire al importurilor cu exporturi de la 163,9 la sută în anul 2012, la 159,3 la sută, în 2016”, conform DJS Sălaj.
Construim mai puţin
În volumul total al bunurilor exportate în cei patru ani supuşi analizei, secţiunea cu cea mai mare pondere a fost “metale comune şi articole din acestea”, „materiale textile şi articole din acestea” şi “mărfuri şi produse diverse”. În volumul importurilor predomină „Metale comune şi articole din acestea”, „maşini şi aparate, echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile” şi „materiale textile şi articole din acestea”.
Un regres semnificativ, de aproape 49 la sută a fost semnalat la valoarea investiţiilor, fiind un efect al scăderilor din anii 2013, 2014 şi 2016, menţionează statisticienii. Potrivit sursei citate, investiţiile nete concretizate în lucrări de construcţii noi, în anul 2016, reprezentând mai mult de jumătate din total investiţii, au scăzut cu 18,7 la sută faţă de anul 2012, în timp ce investiţiile nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) înregistrat un declin de peste 66 de procente. O analiză a structurii investiţiilor pe activităţi, pe fiecare an al perioadei 2012-2016, evidenţiază menţinerea la un nivel ridicat a ponderii investiţiilor realizate, în total investiţii, în industria metalurgică cu valori cuprinse între 35,3 la sută în 2015 şi 59,7 la sută în 2013 (faţă de doar 16,0 în anul 2016) şi în administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (21,5 la sută în 2012 şi 39,4 la sută în 2016) .
Efectivul de salariaţi, la sfârşitul anului 2016, a fost de 49.500 de persoane, în creştere cu 10,5 la sută faţă de situaţia din 2012. În fiecare din cei patru ani s-au evidenţiat creşteri cu valori cuprinse între 1,1 şi 4,2 la sută. Angajaţii sălăjeni au ajuns la un câştigul salarial mediu lunar brut pe total judeţ, în 2016, la 2.196 lei/persoană, mai mare cu 39,5 procente decât cu patru ani înainte, iar cel net, de 1.604 lei/persoană, cu 38,4 procente peste cel din anul 2012.
