În vară, când a apărut pe surse prima formă a măsurilor fiscale destinate a crește veniturile bugetare, una dintre măsuri era aceea ca microîntreprinderile cu cifră de afaceri de până la 60.000 euro, care au o rată a rentabilității mai mare de 30%, de fapt cred că este vorba de rata profitului, pentru că formulele de calcul sunt diferite, să plătească impozit pe profit de 16%. Această prevedere nu a mai fost cuprinsă în Legea 296, dar se pare că nu s-a renunțat la ea. Cel puțin așa ne anunță specialiștii de la EY Romania, care spun că ,,În discuții informale, domnul ministru Boloș n-a făcut nici o taină din chestiunea aceasta și a promis că o să fie o revenire foarte probabil până la sfârșitul anului sau la începutul anului viitor”.
Păi, cum rămâne cu promisiunea făcută la Conferința de pe platforma Curs de Guvernare cum că nu se va modifica Codul Fiscal în 2023 sau/și 2024? Apărând această informație în spațiul public, evident că iar vor începe întrebările: ce se va întâmpla cu microîntreprinderile care se află în această situație? Când va apărea actul normativ? Și multe alte întrebări, de fapt vorbim de acea veșnică lipsă de predictibilitate. Și acest lucru nu face deloc bine economiei. De ce se dorește această formă de impozitare a microîntreprinderilor? Pentru că se crede că aceste microîntreprinderi cu o rată a profitului mai mare de 30% maschează, de fapt, venituri din salarii. Oare așa să fie? În primul rând, dacă ar fi o mascare a plății salariilor, scopul fiind acela de a nu plăti contribuții sociale, în Codul Fiscal există o definire a veniturilor din activități dependente (din salarii) și independente, astfel că fiscul poate reîncadra veniturile mascate și să le impoziteze ca salarii. Astfel, pentru ca o activitate să fie independentă, deci să nu fie generatoare de salarii, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
,,activitate independentă – orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:
3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii”.
Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții, activitatea este dependentă și se va impozita cu toate contribuțiile și impozitele aferente salariilor. Sigur, în Codul Fiscal se face referire la persoanele fizice, dar propunerea ar fi ca și microîntreprinderile să fie tratate la fel, astfel că problema s-ar rezolva mult mai simplu, în opinia mea. Pe de altă parte, sectorul IT, la care se face referire mereu că ar fi cel care utilizează foarte mult munca cu angajatul-microîntreprindere, a fost reglementat ca fiind plătitor a 3% din cifra de afaceri, indiferent de mărimea acesteia. Ce a mai rămas? Unele servicii, știind fiind faptul că serviciile nu au cheltuieli cu materiile prime, materiale etc., sau au o pondere foarte mică, ca atare rata profitului ar fi peste 30%, cum ar fi: profesiile liberale, mici servicii (mici meseriași, meditatori etc.). Pe altă parte, în prezent microîntreprinderile sunt obligate să aibă cel puțin un angajat cu normă întreagă, altfel nu beneficiază de cota de 1%, ceea ce înseamnă cheltuieli cu salariul, contribuții sociale și impozit pe venit. Din moment ce nu vor mai beneficia de această cotă redusă, tot ce este posibil ca să renunțe la acest angajat, iar statul va pierde aceste contribuții și impozite. Dar, mai mult, vom avea persoane în șomaj, vom avea persoane fără asigurări de sănătate, fără contribuții la sistemul de pensii, fără venituri. Venituri care se întorc, de fapt, în economie, prin consum.
Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro
[…] În vară, când a apărut pe surse prima formă a măsurilor fiscale destinate a crește veniturile bugetare, una dintre măsuri era aceea ca microîntreprinderile cu cifră de afaceri de până la 60.000 euro, care au o rată a rentabilității mai mare de 30%, de fapt cred că este vorba de rata profitului, pentru că formulele de calcul sunt diferite, să plătească impozit pe profit de 16%. Această prevedere nu a mai fost cuprinsă în Legea 296, dar se pare că nu s-a renunțat la ea. Cel puțin așa ne anunță… Citeste mai mult […]