Nucleul economiei judeţului Sălaj este format din zece societăţi comerciale care au peste 250 de angajaţi fiecare şi care sunt incluse în rândul marilor contribuabili ai ţării. În comparaţie cu alte judeţe din ţară, Sălajul, este din acest punct de vedere, modest şi puţin atractiv pentru investitorii importanţi.
În lista companiilor sălăjene aflate, de la 1 ianuarie 2014, în administrarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili se regăsesc Drum Construct SRL, Echipcomerţ Trade Company SRL, Energobit Prod SRL, Euro-Activ SRL, Europan SRL, Hanna Instruments SRL, Primarom Exim SRL, Silcotub SA, Simex Grup SRL şi Trado Avangard Commerce SRL.
Numărul acestora a scăzut cu două mari companii în anii de criză şi ne plasează judeţul la coada clasamentului naţional, în condiţiile în care Clujul are aproape 100 de mari contribuabili, Braşovul şi Constanţa numără 90, fiecare, Timişul se laudă cu 85, Prahova, cu 80, iar Aradul şi Sibiul au câte 60 de firme mari. Cu cele 10 mari companii ale sale, Sălajul reuşeşte să surclaseze doar două judeţe: Gorj şi Mehedinţi.
Stăm bine în statistici
Reprezentanţii autorităţilor judeţene nu consideră, însă, situaţia este atât de gravă pe cât pare la prima vedere. „Sunt o multitudine de factori care trebuie luaţi în calcul atunci când se face o evaluarea a activităţii economice dintr-un judeţ. Din păcate, în România, produsul intern brut (PIB) nu se calculează la nivel de judeţ în mod curent şi acesta este unul dintre motivele pentru care atunci când evaluăm activitatea economică nu putem face referire la PIB, ci doar la alte elemente, precum cele de natură fiscală sau date din statisticile judeţene”, ne-a declarat Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj.
În sprijinul afirmaţiilor sale, oficialul judeţean aduce principalii indicatori socio-economici din ultima perioadă: creşterea semnificativă a producţiei industriale în 2013, creşterea cifra de afaceri din industrie şi a comerţului internaţional cu bunuri, fluctuaţia mică a numărului de salariaţi (aproximativ 44.000 de persoane), o rată a şomajului de 6,2 la sută în decembrie 2013. „În dinamica perioadei ianuarie 2013-ianuarie 2014, producţia industrială a avut o creştere de 22 la sută, productivitatea muncii, de 17 la sută, şi cifra de afaceri în industrie, de 35 la sută”, a ţinut să precizeze Marc.
Legislaţia românească îi ţine departe pe investitori
Referindu-se la numărul societăţilor comerciale, şeful administraţiei judeţene susţine că „economia judeţului este destul de puternic polarizată, în sensul că zece societăţi comerciale au un număr de peste 250 de angajaţi şi sunt în rândul marilor contribuabili şi avem un număr suficient de firme mici şi mijlocii sau activităţi independente”.
Tiberiu Marc admite, însă, faptul că eventualele dificultăţi întâmpinate de marii angajatori ori deciziile vizând relocarea afacerii au repercusiuni directe şi nocive asupra IMM-urilor: „Orice economie care are o pondere redusă a IMM-urilor poate fi vulnerabilă atunci când marii angajatori, din diverse motive, au dificultăţi sau decid relocarea afacerii. Ca urmare, interesul autorităţilor locale trebuie să se îndrepte, în principal, spre zona IMM-urilor, fără a neglija marile afaceri, care înseamnă un număr important de locuri de muncă. Din păcate, criza i-a făcut vulnerabili pe cei cu afaceri mici, numărul firmelor intrate în insolvenţă, inclusiv în 2013, fiind destul de mare, în timp ce măsurile fiscale şi de creditare nu sunt de natură să încurajeze acest gen de afaceri”.
Preşedintele CJ Sălaj este de părere că preocupările autorităţilor locale privind crearea de locuri de muncă nu sunt suficiente în lipsa unor instrumente prin care îi pot motiva pe investitori să înceapă o afacere ori să le dezvolte pe cele existente. „Crearea parcurilor industriale ar putea fi o soluţie, însă ea este condiţionată de existenţa unor suprafeţe de teren în domeniul public. Mai există şi o scutire de impozitul pe clădiri pentru investiţiile care depăşesc o anumită sumă. Comparativ cu alte ţări, unde autorităţile pot acorda scutiri sau facilităţi, legislaţia românească nu este foarte permisivă în acest sens. Pentru IMM-uri cred că e nevoie de mai mult decât facilităţile pe care le pot acorda autorităţile, asta însemnând o creditare mai avantajoasă şi sprijin, în principal pentru afaceri noi, în primii ani de activitate”, a opinat Marc.
Chiar şi aceste condiţii, oficialul sălăjean îşi păstrează optimismul, reiterând faptul că cele două multinaţionale din judeţ – Michelin şi TenarisSilcotub – şi-au exprimat interesul de a investi în continuare, creând noi spaţii de producţie în Sălaj.
Pt. analiza economica profunda facuta in textul de mai sus, acest distins domn Marc ar merita titlul de „doctor in economie”.
…sau macar in ginecologie.