Firmele cu datorii la Fisc, inclusiv cele controlate de stat, vor putea primi înlesniri la plată pe o perioadă de maximum șapte ani, la cerere, acest mecanism urmând să fie o alternativă la eșalonarea la plată din prezent, relevă un proiect de ordonanță de guvern, obținut de profit.ro. Mecanismul va fi disponibil o perioadă de șase luni. Înlesnirea la plată va fi acordată sub forma unei restructurări a obligațiilor bugetare.
„În scopul salvării de la insolvență a contribuabililor care au disfuncționalități de natură structurală, se propune completarea legislației cu prevederi care să facă posibilă restructurarea fiscală a datoriilor pe care le-au acumulat debitorii, în decursul timpului și nu au avut posibilitatea să le achite. Astfel, se propune un mecanism alternativ procedurii de acordare a eșalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de acordare a înlesnirilor la plată pe o perioadă de maxim 7 ani, la cererea debitorilor persoane juridice, de drept public sau privat. De înlesnirea la plată propusă pot beneficia toți contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, fără nicio discriminare, respectiv atât persoanele juridice de drept privat constituite, în mod liber, în una dintre formele prevăzute de lege cât și persoanele juridice de drept public înființate prin lege sau prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege”, scrie în document.
O asemenea măsură va putea fi aplicată pe o perioadă limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află în această situație să ia o decizie cu privire la situația sa, în sensul de a-și restructura compania și de a plăti datoriile.
Înlesnirea la plată va fi sub forma unei restructurări a obligațiilor bugetare, respectiv pentru toate obligațiile bugetare principale înscrise în certificatul de atestare fiscală, restante la 31 decembrie 2017 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscalā.
Înlesnirea la plată va fi, de asemenea, și pentru obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale transmise spre recuperare organelor fiscale după 1 ianuarie 2018 până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, precum și pentru amenzile de orice fel, indiferent dacă respectivele obligații au termenul de plată anterior sau ulterior datei de 1 ianuarie 2018.
Astfel, orice debitor persoană juridică, de drept public sau privat care are dificultăți financiare generate de disfuncționalități structurale și care nu poate accesa eșalonarea la plată în condițiile Codului de procedură fiscală și dorește accesarea unei înlesniri la plată va notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa de accesare a înlesnirii la plată și se va adresa unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare.(de ex. expert ANEVAR) pentru contribuabilul în cauză similar planului de reorganizare în cazul insolvenței.
Expertul independent urmează să efectueze o analiză referitoare la situația debitorului și problemele structurale cu care se confruntă acesta și să întocmească planul de restructurare.
De asemenea, expertul independent va stabili:
- măsurile de restructurare (vanzare de active, restructurarea afacerii, restructurare de personal, etc.) cu termene clare de implementare;
- perioada în care debitorul poate plăti obligațiile acumulate până în 31 decembrie 2017 și un grafic de plată a acestora. Graficul de plată va conține obligațiile bugetare ce fac obiectul înlesnirii la plată.
- situația patrimonială a debitorului;
- va efectua testul creditorului privat prudent;
- va furniza informații referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală.
De asemenea planul de restructurare trebuie să cuprindă cel puțin o măsură de restructurare efectivă a debitorului respectiv, în actul normativ fiind menționate unele tipuri de măsuri de restructurare (restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului, restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social sau restrângerea activității prin lichidarea parțială a activului din averea debitorului) dar planul poate cuprinde alte măsuri astfel cum sunt identificate de expert diferite față de cele exemplificate în lege.
Planul de restructurare cuprinde și testul creditorului privat prudent, care reprezintă o variantă a testului operatorului economic privat în economia de piață, al cărui rol este acela de a analiza dacă se oferă un avantaj economic unei anumite întreprinderi, respectiv se demonstrează că nu se oferă un avantaj economic prin acordarea respectivelor facilități. Astfel, testul creditorului privat prudent reprezintă analiza comparativă a gradului de îndestulare a creanței bugetare prin raportare la un creditor privat diligent în cadrul proceduri de înlesnire la plată a obligațiilor bugetare comparativ cu o procedură de executare silită. Nu constituie ajutor de stat situația în care testul creditorului privat prudent atestă faptul că sumele pe care le–ar încasa organul fiscal central în cadrul procedurii de înlesnire la plată sunt superioare celor pe care le-ar primi într-o procedură de executare silită. Este de precizat că în situația modificării înlesnirii la plată trebuie analizat în ce măsură modificarea înlesnirii la plată conduce la modificarea rezultatelor testului creditorului privat prudent și implicit, la posibila afectare a analizei privind acordarea unui avantaj economic. Planul de restructurare trebuie să fie aprobat de adunarea generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după caz. Este de precizat că în situația în care hotărărea AGA este atacată în justiție și se anulează aceasta nu are ca și consecință anularea înlesnirii la plată deja aprobată, aflată în derulare, dacă la momentul depunerii documentației hotărârea AGA era validă.
După întocmirea planului de restructurare debitorul va depune la organul fiscal competent cererea de solicitare a înlesnirii la plată la care anexează planul de restructurare.
În baza cererii depuse și a planului de restructurare organul fiscal:
- verifică dacă debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată potrivit Codului de procedură fiscală. În situația în care organul fiscal constată că debitorul îndeplinește condițiile de accesare a eșalonării la plată emite acordul de principiu, adică în situația în care debitorul are dificultăți generate de lipsa temporară de disponibilități bănești și are capacitate financiară de plată, respectiv debitorul nu are disfuncționalități de natură structurală, se continuă cu procedura de eșalonare la plată prevăzută în Codul de procedură fiscală.
- verifică dacă planul de restructurare conține elementele prevăzute obligatoriu de actul normativ și dacă este aprobat de adunarea generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după caz;
- dacă graficul de plată respectă condițiile în ceea ce privește perioada necesară pentru înlesnirea la plată, precum și cuantumul și termenele de plată a ratelor stabilite printr-un grafic de plată;
- dacă va constata îndeplinirea tuturor condițiilor de acordare a înlesnirii la plată se emite: decizia de înlesnire la plată; graficul de plată stabilit în planul de restructurare face parte integrantă din decizia de înlesnire la plată.
- decizie de amânare la plată a dobânzilor penalităților si a tuturor accesoriilor datorate de debitor aferente obligatiilor bugetare principale care constituie obiectul înlesnirii.
Este de menționat că se amână la plată și obligațiile accesorii aferente unor obligații bugetare ce au fost stinse până la data acordării înlesnirii. Trebuie subliniat faptul că organul fiscal nu verifică soluția economică propusă de expertul independent, ci verifică existența dificultății financiare, precum și a celorlalte documente care conțin condiționalitățile prevăzute în actul normativ.
În măsura în care bunurile sechestrate de organul fiscal trebuie valorificate conform planului de restructurare, organul fiscal ridică sechestrele iar sumele obținute fiind folosite conform planului de restructurare; de asemenea popririle instituite de organul fiscal se ridică.
De asemenea, pe perioada derularii înlesnirii la plată, organul fiscal central instituie un regim de supraveghere a debitorului cu privire la respectarea prevederilor din planul de restructurare și a graficului de plată.
Pe de altă parte sunt reglementate o serie de drepturi și obligații atât pentru debitor cât și pentru persoanele care efectuează supravegherea ori organul fiscal.
De asemenea, debitorul poate solicita modificarea deciziei de înlesnire la plată, atunci când constată că nu poate îndeplini condițiile de menținere a înlesnirii la plată, caz în care va prezenta un plan de restructurare ajustat care va cuprinde un nou grafic de plată întocmit de un expert independent. Noul grafic de plată poate fi prelungit, cu acordul persoanei care va efectua supravegherea, pe o perioadă de maxim 4 ani.
Totodată sunt reglementate condițiile de menținere a valabilității înlesnirii la plată.
Pe parcursul înlesnirii la plată debitorul poate renunța la înlesnirea la plată, dar renunțarea are ca și consecințe, fie pierderea înlesnirii la plată, în cazul în care nu achită obligațiile rămase din înlesnire până la data la care intervine pierderea, fie finalizarea cu succes a înlesnirii la plată dacă debitorul achită obligațiile respective.
În cazul în care debitorul nu respectă condițiile de menținere a înlesnirii la plată și se pierde înlesnirea, debitorul va putea solicita menținerea înlesnirii de două ori într-un an calendaristic, sau fracțiune de an calendaristic dacă depune o cerere în acest scop înainte de stingerea obligațiilor bugetare. Cererea se soluționează prin emiterea unei decizii de menținere a valabilității înlesnirii, cu păstrarea perioadei de înlesnire deja aprobată. Debitorul poate plăti anticipat, parțial sau total, sumele cuprinse în graficul de plată. În acest caz, debitorul notifică organului fiscal, prin cerere, intenția de a stinge anticipat aceste sume.
În situația în care planul de restructurare va fi realizat, înlesnirea la plată se va finaliza iar obligațiile de plată accesorii amânate la plată se vor anula prin decizie care se comunică debitorului odată cu decizia de finalizare a eșalonării la plată.
De asemenea organul fiscal va avea obligația de a solicita deschiderea procedurii insolvenței, în formă simplificată, în următoarele situații:
- în cazul în care debitorul pierde înlesnirea la plată și îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolvenței;
- în cazul în care debitorul nu depune cererea de acordare a înlesnirii în termenul de 6 luni și îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolvenței;
- în cazul în care organul fiscal respinge cererea de acordare a înlesnirii la plată, nu emite acordul de principiu și îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Situațiile în care organul fiscal respinge înlesnirea la plată și nu emite acord de principiu pot fi:
- În situația în care organul fiscal constată că planul de restructurare nu conține măsurile de restructurare cu termene clare de implementare, perioada necesară pentru înlesnirea la plată, precum și cuantumul și termenele de plată a ratelor stabilite printr-un grafic de plată, precum și aprobarea acestuia de adunarea generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după caz, iar debitorul nu efectuează corecțiile solicitate de organul fiscal în termen.
- În situația în care organul fiscal constată că debitorul nu are depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, numai dacă, după notificarea debitorului și după trecerea unui termen de 15 zile de la comunicarea notificării, debitorul nu își îndeplinește aceste obligații.
