Mai mulţi primari sălăjeni prezenţi la întâlnirea organizată, vineri, de către Prefectura Sălaj cu reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene, exponenţi ai mediului de afaceri, sindicalişti şi parlamentari sălăjeni, s-au plâns de faptul că riscă să fie puşi în situaţia de a returna fondurile europene.
Edilii susţin că s-a ajuns în această situaţie din cauză că nu pot respecta unul dintre criteriile de eligibilitate pe care Uniunea Europeană le cere pentru proiectele pe Măsura 322 „Renovarea şi dezvoltarea satelor” şi Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, respectiv crearea de noi locuri de muncă. Problema a apărut din cauză că în administraţia publică, posturile sunt blocate. „La nivelul judeţului, într-o astfel de situaţie se regăsesc 24 de primării care au amenajat centre de informare turistică, unde trebuie să creeze 46 de locuri de muncă. Lor li se adaugă 16 primării, care au depus proiecte de dezvoltare a mediului rural şi care trebuie să încadreze 64 de persoane”, a precizat la finalul întâlnirii prefectul Ionel Ciunt.
„Vorbim despre o problemă urgentă, pentru că toate aceste proiecte sunt pe final şi nerespectarea criteriilor de eligibilitate înseamnă returnarea fondurilor la Uniunea Europeană, lucru care nu ne-ar onora nici ca judeţ, nici ca ţară”, a mai spus Ciunt.
Reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene, ai sindicatelor şi patronatelor s-au întâlnit, vineri, cu patru dintre parlamentarii sălăjeni (Lucian Bode, Iuliu Nosa, Gheorghe Pop şi Vegh Alexandru), pentru a face un inventar al celor mai stringente probleme din Sălaj.
„Propunerile formulate vor fi centralizate, iar mai apoi, transmise cabinetelor parlamentare, cu solicitarea luării unor măsuri în vederea soluţionării problemelor în cauză. Sper ca această întâlnire şi modificările ce au fost solicitate să ducă la îmbunătăţirea mediului economic din Sălaj, în sensul diminuării şomajului şi creării de noi locuri de muncă, precum şi la acordarea de facilităţi fiscale”, a precizat prefectul. Potrivit spuselor sale, principalele probleme ridicate au vizat modificări de acte legislative. Una dintre acestea a fost ridicată de către oficialii companiei Tenaris, care au precizat că modificările aduse Legii Pensiilor, respectiv acordarea unei reduceri de trei ani la vârsta de pensionare pentru fiecare şapte ani munciţi în grupa I de muncă, a făcut ca un număr mare de muncitori să iasă la pensie.
Alte propuneri au vizat reducerea contribuţiilor sociale, facilităţi pentru agenţii economici care reinvestesc profitul în afacere, reducerea TVA la 9 la sută la carne şi lapte, precum şi adoptarea de urgenţă a Legii Holding.
Pai de ce nu le deblocheaza?Simplu.
care primari si au spus offul, penalul de Bercean?
Nimeni nu a cerut desfiinţarea pensiilor speciale, nici introducerea impozitării progresive, să-i pună pe bogătaşi să plătească impozite ca-n America, de 60-80 %, nu 16 % ca-n statul mafiot român.
Aşa că rămân la părerea mea că, pentru România, este mai bună o dictatură sănătoasă, de dezvoltare, aşa cum a fost dictatura carlistă sau cea comunistă !
Sau penalul de Berar de la Agrij