Ne concentrăm pe întocmirea de hârtii sau pe activitatea economică?

Digitalizarea finanțelor în România se pare că are un singur scop: urmărirea agenților economici, acest scop fiind dat de convingerea că ”hiba” economiei românești este evaziunea fiscală. Fără îndoială, există evaziune fiscală în România, așa cum există peste tot în lume, dar nu cred că este o soluție uciderea economiei pentru a elimina evaziunea fiscală. Mai degrabă cred că ar trebui ca decidenții noștrii să stabilească clar zonele de evaziune fiscală și să acționeze în acele zone, nu să complice, prin birocratizare, activitatea economică a companiilor. Reducerea evaziunii fiscale, pentru că de eliminare nu poate fi vorba, nimeni nu a reușit acest lucru, iar aceasta va exista atâta timp cât există impozite și taxe, nu trebuie făcută prin dispariția companiilor, iar creșterea birocrației, urmărirea companiilor pentru a-i putea sancționa, nu va duce la creșterea încasărilor la buget.

Avem deja primele exemple din introducerea e-factura. Am mai spus-o și o s-o spunem de câte ori este nevoie, IMM-urile, în general, microîntreprinderile, în special, economia românească, au nevoie de simplificare birocratică, altfel nu facem altceva decât să creăm blocaje în economie, rezultatul fiind reducerea încasărilor la buget, sau, în cel mai bun caz, o creștere sub așteptări a acestor încasări. Așa cum se întâmplă în varii domenii de activitate, și în economie judecăm lucrurile raportându-le doar la trecut, fără a ține cont de potențialul real de creștere. Adică, spunem așa: au crescut încasările față de o anumită perioadă din trecut, deci am îmbunătățit activitatea de colectare, măsurile noastre își produc efectele, pe când, cred eu, ar trebui să ne mai punem o întrebare: dacă am fi aplicat o altă măsură, nu cumva am fi obținut mai mult decât ceea ce am obținut prin măsura aplicată? Nu cumva nu ne-am atins potențialul pe care-l avem în realitate? Revenind la e-factura, deja se constată primele blocaje date de realitatea vieții economice: dificultăți pentru furnizori la încadrarea în termenul de 5 zile calendaristice pentru emiterea facturii, mai ales pentru microîntreprinderi care nu au personal care să se ocupe doar cu acest lucru, dificultăți în optimizarea aprovizionărilor și a stocurilor pentru clienți, dificultăți în circuitul documentelor financiare, în stocarea acestor documente, nu mai vorbim de gestionarea eventualelor erori de întocmire a acestor documente etc. Și peste toate, de la 1 august intră în vigoare și e-TVA cu deconturi precompletate, cu notificări de conformare de la ANAF și cu termene de 20 de zile de a răspunde la aceste notificări, notificări care, probabil, se vor face automat dintr-un soft, altfel ar trebui ca ANAF-ul să aibă mult mai mult personal care să urmărească aceste deconturi TVA, cu abaterile de la sumele precompletate, și să emită notificări. O birocrație înspăimântătoare! Iar unde este birocrație multă, este și evaziune fiscală. Adică exact ceea ce vrem să reducem! Iar soluția pe care o vor găsi micile companii, altfel vor dispărea, este aceea că nu vor mai întocmi, deloc! aceste hârtii, cu alte cuvinte, se vor duce într-o zonă care este de fapt și astăzi responsabilă de cea mai mare evaziune: circulația mărfurilor și prestările de servicii fără întocmirea de documente! Și uite așa, am simplificat de tot birocrația!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro