Modificări la impozitarea clădirilor cu sedii de firme

Situaţia clădirilor mixte a fost clarificată recent de Guvern, mai precis în ultima şedinţă, după ce în normele Codului fiscal nu era foarte clară situaţia imobilelor pentru care plătesc utilităţile, iar suprafeţele nu pot fi evidenţiate distinct. Guvernul a stabilit astfel, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice (MFP), că în acest caz impozitul datorat de proprietar este cel pentru locuinţă. ”Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declaraţiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă sau nerezidenţială. În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă pentru care suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, dacă proprietarul depune declaraţia privind destinaţia mixtă a clădirii, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere prin care se atestă faptul că «nici una din cheltuielile cu utilităţile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică» se va datora impozitul pe proprietăţi utilizate în scop rezidenţial. Prin cheltuieli cu utilităţile se înţelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare”, se arată într-un comunicat de presă. Această clarificare ajută foarte mult autorităţile locale şi proprietarii clădirilor cu firme. O situaţie întalnită în mediul rural este cea PFA-urilor înfiinţate pentru a beneficia de subvenţii, în multe cazuri fiind vorba de persoane în varstă. Acestea ar fi trebuit să plătească un evaluator şi să îşi evalueze locuinţa, pentru a stabili exact suprafaţa folosită pentru activitatea economică şi impozitul datorat pentru aceasta. În caz contrar, impozitul datorat era de 2 la sută din valoarea clădirii, mult mai mare decat cel plătit în mod normal. În aceste cazuri, activitatea economică desfăşurată nu era de o mărime care să justifice sumele plătite în plus.

De ce să nu înregistrezi cheltuielile cu utilitățile?
După ce Codul fiscal şi normele sale au produs încurcături pentru că nu erau clare, MFP a elaborat o hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărarea Guvernului nr. 1/2016 „în aplicarea prevederilor art. 459 alin. (3) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 457 (pentru clădiri cu destinaţia de locuinţă – n.r.)”, se arată în proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor Publice. Hotărarea clarifică şi ce se înţelege prin cheltuieli cu utilităţile. Astfel, acestea sunt cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare. Potrivit Codului fiscal care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, impozitul pentru clădiri rezidenţiale îl datorează şi proprietarii imobilelor la care este înregistrat şi un domiciliu fiscal, dar care nu desfăşoară acolo nicio activitate economică. În cazul unei clădiri cu destinaţie mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfăşoară o activitate economică, cand se cunosc suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeţei folosite în scop rezidenţial cu impozitul aferent suprafeţei folosite în scop nerezidenţial.

31 martie – termen de depunere a declarațiilor
Dacă un proprietar persoană fizică desfăşoară şi activitate economică la adresa la care locuieşte, fără a avea suprafeţe delimitate pentru fiecare scop şi fără a înregistra cheltuielile, are obligaţia depunerii declaraţiei de impunere, pentru stabilirea impozitului pe clădiri, la primării. Termenul limită de depunere este 31 martie, potrivit art. 495 din Codul fiscal, iar proprietarii trebuie să ţină cont că în caz contrar riscă să fie sancţionaţi. Formularul care trebuie depus la primărie a fost stabilit prin Ordinul ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 2069/2015, care a fost publicat în Monitorul Oficial pe 29 decembrie 2015. Proprietarii clădirilor cu destinaţie mixtă în care nu se pot delimita suprafeţele şi pentru care plătesc utilităţile vor completa secţiunea IV din declaraţie. Documentul va trebui însă însoţit de o declaraţie pe propria răspundere prin care îşi asumă faptul că „nici una din cheltuielile cu utilităţile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică”. Proprietarii clădirilor nu mai trebuie să completeze secţiunile V – VII din declaraţie.