Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Ce înseamnă acest lucru? Debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar în orice moment, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva şi fără a rămâne cu eternele datorii, popriri pe salarii sau pensii, care reprezentau până astăzi, „arma” principală a bancherilor, cu care închideau gura oricărui amărât care anunţa disperat că nu mai poate face faţă ratelor la creditul imobiliar, din cauza faptului că veniturile salariale s-au micşorat faţă de cele pe care le aveau la data solicitării creditului (sau nu mai există, în cazul celor care şi-au pierdut locul de muncă).
Banca (sau recuperatorul care a preluat creditul neperformant de la bancă) dădea în judecată datornicul în momentul în care acesta acumula datorii mari prin neplata ratei la creditul imobiliar şi, pe firul procedurii, se ajungea la executarea silită. Debitorul era scos în cele din urmă din casă, iar restul de bani rezultaţi din diferenţa de preţ a imobilului la data creditării şi cel de la data executării, în sume exorbitante în majoritatea cazurilor, rămâneau sub formă de „coadă” în spinarea familiilor care pierdeau casa, iar banca urmărea titularul de credit pentru aceste sume, până la moarte, prin popririle pe conturi, salariu sau pensie. Vestea va bucura cele peste 800.000 de familii de români care s-au aflat sau se află în situaţia de a renunţa literalmente la imobilul luat prin credit, prin imposibilitatea de a merge mai departe cu achitarea ratelor. Şi în judeţul Sălaj, mii de familii sunt în acest moment în această situaţie disperată. Pentru bănci şi recuperatori însă, vestea este una cât se poate de proastă.
În termeni legali, condițiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părți s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligațiilor asumate prin contractul de credit. Cheltuielile ce se nasc în urma acestei proceduri vin în sarcina debitorului. In privinţa aplicării legii şi pentru cazurile deja „închise” (imobile executate şi datorie rămasă de achitat) deşi în lege nu este specificat concret acest lucru, aceasta nu se va aplica retroactiv, cu toate că reprezentanţii băncilor şi Guvernatorul BNR au avansat această ipoteză când proiectul a intrat în dezbateri. Spania, spre exemplu, deţine o astfel de lege iar aceasta este aplicată şi retroactiv.
Merge si retroactiv? Adica cei la care se trag aceste datorii de ceva vreme incoace?
din pacate in lege nu e specificat nimic despre cei deja executati…de aceea nu am gasit nicio referire la acest lucru in presa. Bancile vociferau inainte de vot ca ar fi retroactiva insa initiatorii spun ca nu ar fi. Deci nu cred ca se aplica si pt cazurile de pana la adoptarea legii. Ar fi bine si normal sa se aplice…. 🙁
despre princupiul NERETROACTIVITATII oricarei legi sti auzit ???
Sa omorati vaca?! Pai de unde o sa-si mai „mulga” bancile dobanzile aberante?!
Nu va bucurati prea tare. Daca predai imobilul, te raporteaza in biroul de credite si neam de neamul tau nu mai pupa credit la banci ani de zile.
in acest caz, daca vei dori credit sa cumperi apartament, banca te va finanta numai daca vei cumpara unul din apartamentele recuperate. Daca nu, nu. Mai mult, legea se aplica doar celor care au minim 2 imobile in garantie.