Raportul “Lista neagră a pesticidelor în UE” a fost realizat de Lars Neumeister, un expert independent, și inventariază toate pesticidele autorizate în Uniunea Europeană în funcție de potențialele riscuri pe care le reprezintă pentru sănătatea oamenilor si a mediului. Documentul analizează cele peste 500 de substanțe active permise în UE și le evaluează riscul potențial pe care aceste substanţe îl au asupra mediului şi a culturilor. Lista neagră a pesticidelor conține 209 dintre cele mai periculoase substanţe, care au un impact devastator asupra mediului și sănătății oamenilor, şi care ar trebui urgent interzise şi retrase.
Potrivit documentului, 111 pesticide ar trebui interzise imediat, întrucât pun într-un iminent pericol sănătatea oamenilor. Este vorba de substanțe precum glifosatul, care a fost clasificat de Organizația Mondială a Sănătății ca un posibil cancerigen, sau abamectinul, un insecticid deosebit de toxic pentru oameni. “Lista neagră a pesticidelor în UE” arată că 62 de pesticide îndeplinesc cel puțin două criterii de interzicere imediată pentru a proteja mediul. Este vorba de substanțe precum imidaclopridul, care este toxic pentru albine și alte insecte și a cărui utilizare este restricționată în prezent.
Pe lângă acestea, alte 36 de pesticide se află pe lista neagră pentru un cumul de toxicitate. Printre acestea se numără un fungicid numit captan, o substanță cancerigenă, imunodepresivă, toxică pentru pești și alte organisme. Specialiştii din cadrul << Greenpeace >> consideră că cele mai periculoase pesticide trebuie să dispară din alimentaţia oamenilor şi să ne asigurăm că odată ce o substanţă este retrasă nu va fi înlocuită cu alta. “Cele mai periculoase pesticide pentru oameni și mediu trebuie să dispară de pe câmpuri și din alimentația consumatorilor. În plus, trebuie să ne asigurăm că o substanță toxică nu este înlocuită de o alta. Am văzut acest lucru în cazul a trei neonicotinoide interzise.
De la punerea în aplicare a interdicției parțiale pentru aceste substanțe, locul acestora a fost luat de tiacloprid. Această substanță e un pesticid din aceeași clasă a neonicotinoidelor, o amenințare pentru albine și alți polenizatori. Lista neagră trebuie să servească în primul rând ca un ghid menit să reducă și în final să înlocuiască pesticidele chimice de sinteză cu alternative ecologice, non-chimice”, spune Christiane Huxdorff, coordonator al campaniei pentru agricultură ecologică din cadrul Greenpeace Germania. Specialiştii Greenpeace speră ca viitorul să fie rezervat agriculturii ecologice. “Fermierii care doresc să iasă din epoca de piatră a pesticidelor au nevoie de sprijin din partea politicienilor și comercianților. Eliminarea treptată a celor mai dăunătoare pesticide reprezintă un pas vital spre un model modern de agricultură ecologică, care nu are nevoie de pesticide. Fermele organice ne arată că modelul ecologic poate înlătura dependența de pesticide și ne permite să ne asigurăm diversitatea hranei și siguranța acesteia, protejând în același timp solul, apele, mediul și nu în ultimul rând sănătatea”, afirmă coordonatorul campaniei.
În mod ironic, pe români îi mai poate salva, pe alocuri, doar sărăcia, cunoscut fiind faptul că aceste pesticide au preţuri foarte ridicate, iar sumele pe care un cultivator trebuie să le scoată din buzunar pentru a trata câteva hectare de cultură se ridică uneori la peste 4.000 de lei.
