Legea prevenției a intrat în vigoare doar de astăzi

Legea prevenției, potrivit căreia inspectorii de stat nu mai aplică amenzi firmelor la prima abatere, ci doar un avertisment, cu condiția ca societățile să remedieze problemele într-un anumit interval de timp, a intrat în vigoare în 17 ianuarie 2018. Totuși, lista neregulilor pentru care firmele scapă de amenzi a apărut abia luni, 5 februarie, în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că începând de luni se poate aplica efectiv Legea prevenției.

Măsurile de educare a antreprenorilor, precum şi un sistem de prevenire a greşelilor comise de firmele româneşti sunt incluse în Legea prevenirii nr. 270/2017, ce a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.037 din 28 decembrie 2017 și care a intrat în vigoare pe 17 ianuarie 2018.

În forma sa finală, documentul nu mai cuprinde lista faptelor care constituie contravenții (fapte care nu prezintă un grad de pericol social ridicat) și pentru care contribuabilii sunt mai întâi avertizați, nu direct amendați.

Concret, această listă trebuia aprobată de Guvern până pîn 15 ianuarie 2018, astfel încât să nu mai fie nevoie de aprobarea Parlamentului, dar acest lucru s-a întâmplat în 25 ianuarie 2018, iar astăzi a apărut în Monitorul Oficial hotărârea Executivului. Practic, lista neregulilor pentru care firmele scapă de anumite amenzi la prima abatere poate fi stabilită și modificată mult mai ușor, prin hotărâre de Guvern, în contextul în care un proiect de act normativ înregistrat în Parlament trebuie să urmeze un traseu legislativ mai amplu și de durată.

Așadar, din moment ce abia de azi avem o listă oficială a contravențiilor acoperite de Legea prevenirii, tot de azi poate fi aplicată legea în practică.

Legea prevenirii, cunoscută inițial ca Legea prevenției, oferă firmelor găsite cu nereguli în timpul unui control un răgaz de 90 de zile calendaristice pentru a-și corecta problemele constatate. Astfel, inspectorii de stat nu mai aplică amenzi la prima constatare a unei fapte, însă doar cu condiţia ca aceasta să fie una de natură contravenţională, nu de natură penală. Astfel, pentru faptele care constituie contravenţii şi sunt prevăzute de anumite acte normative, este acordat contribuabililor un termen în care aceştia pot să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

 

Cum funcţionează

În momentul în care descoperă o neregulă la firme, de natură contravenţională, inspectorii de stat nu mai aplică sancțiunea contravențională la prima constatare a unei fapte. Regula se aplică o singură dată la trei ani pentru fiecare contravenție.

Potrivit prevederilor din actul normativ citat la începutul articolului, mecanismul de funcţionare a prevenirii este următorul: inspectorul încheie un proces-verbal de constatare a neregulilor și anexează un plan de remediere, care cuprinde aspecte ce trebuie corectate, precum și termenul de conformare pentru fiecare faptă; termenul de remediere este de 90 de zile calendaristice; în termen de zece zile de la data expirării termenului de remediere, organul de control reia controlul; în cazul în care se constată că nu au fost respectate obligațiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, organul de control aplică sancțiunile prevăzute de actele normative.

Există și situații în care agentul constatator nu întocmește un plan de remediere și aplică doar sancțiunea avertismentului. Concret, sunt vizate următoarele cazuri: atunci când, în cursul derulării controlului, contravenientul își îndeplinește obligația legală; în cazul în care contravenția săvârșită nu este continuă.

Totodată, este important să precizăm că un contribuabil poate beneficia de măsurile de prevenire o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenție, într-un termen de trei ani.

Leave a Comment