Încrederea contribuabililor în instituțiile statului poate duce la creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor

Cea mai eficientă metodă de creștere a gradului de colectare a impozitelor și taxelor este conformarea voluntară a contribuabililor, dar pentru a realiza un nivel de conformare cât mai mare este necesară îndeplinirea unei condiții: creșterea încrederii contribuabililor în instituțiile statului, mai bine zis, creșterea încrederii contribuabililor în faptul că impozitele și taxele plătite de către ei sunt utilizate eficient, corect, în folosul cetățenilor. Oare îndeplinim această condiție? Dacă da, de ce avem o evaziune fiscală așa ridicată? Cel puțin așa reiese din calculele specialiștilor, deși am mari îndoieli în ceea ce privește cauzele evaziunii fiscale ridicate, aici mă refer, mai ales, la blocajele cauzate de întreprinderile cu capital integral sau majoritar de stat. Dacă nu, ce facem ca să crească această încredere? Am văzut de nenumerate ori cum se aruncă anatema asupra ANAF-ului, cum că nu colectează suficient la buget, ca atare nu-și fac treaba. Ei bine, nu este tocmai așa! Cunosc foarte mulți oameni din ANAF, iar majoritatea sunt foarte buni profesioniști. De fapt, dacă ne uităm pe execuția bugetară pe perioada 01.01 – 29.02.2024 vedem că veniturile bugetare au crescut cu 17,2% (an/an), problema este că au crescut și cheltuielile, chiar mai mult, respectiv cu 27,1% (an/an). Deficitul bugetar pe 2 luni ale anului 2024 este 1,67%, deși impozitele și taxele au crescut în 2024 ca urmare a legislației date în 2023, deci ce este de făcut pentru a ne reechilibra cât de cât? Controalele s-au intensificat, colectarea a crescut, deci ce facem? Pentru a crește veniturile nu este suficient să venim doar cu creșteri de impozite și taxe, trebuie să ne uităm pe cheltuieli, apoi să câștigăm încrederea contribuabililor. Cum? Printr-o transparență totală a cheltuielilor bugetare, prin eficență cât mai mare a acestor cheltuieli. O metodă, cam fetișizată ce-i drept, este digitalizarea ANAF. Toată lumea vorbește de digitalizare ca fiind soluția miraculoasă, dar aceasta nu rezolvă faptul că mulți contribuabili se sustrag de la plata impozitelor și taxelor pentru că nu au încredere că banii lor sunt utilizați așa cum trebuie, în interesul cetățeanului. Da, este nevoie de digitalizare, dar asta trebuie să fie o metodă de a ușura colectarea impozitelor și taxelor, de a economisi timpul contribuabililor, nu un fel de ,,big brother” pe post de sperietoare, pentru că evazioniștii ocolesc digitalizarea, ei utilizează economia subterarnă, care nu se încurcă cu digitalizarea. În acest context al digitalizării, amintim că avem și o OUG 116/2023 care instituie un program de digitalizare, o parte în curs de implementare, respectiv:

a) RO e-Factură: 1 martie 2024;
b) RO e-Case de marcat electronice: 1 aprilie 2024;
c) RO e-Sigiliu: 1 ianuarie 2025;
d) RO e-Transport: 1 septembrie 2024;
e) RO e-TVA: 1 august 2024;
f) alte module: 1 martie 2025.

Dacă o parte din aceste sisteme electronice ne sunt deja cunoscute (e-factura, e-transport etc.), remarcăm faptul că de la 1 august 2024 ar trebui să intre în vigoare și RO e-TVA, care constă în deconturi de TVA precompletate, contribuabilul urmând să le acceseze, să facă modificări, dacă se impune, apoi să le transmită ANAF-ului. Rămâne de văzut dacă asta ajută contribuabilii sau este doar un mod de urmărire a acestora pentru a vedea dacă se conformează. Ideal ar fi să îndeplinească ambele condiții.

Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro