„Taxa pe lăcomie” sau cum vor plăti băncile și cetățenii pentru responsabilitatea statului

Guvernul propune ca, din 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei, a anunţat marţi, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

„Se propune ca din 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită << taxa pe lăcomie >>, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă”, a explicat Teodorovici, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.

Astfel, conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, pentru ROBOR la 3 şi 6 luni între 1,51 şi 1,7% taxa va fi de 0,2%, pentru ROBOR între 1,71 şi 2,5% de 0,4%, ROBOR între 2,51 şi 3% de 0,6%, iar dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă taxa va fi de 0,9% şi se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5%.

Teodorovici a afirmat că este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită „taxă pe lăcomie„, ea fiind menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.

„Este pe deplin argumentat dacă denumim această taxă ca taxă pe lăcomie, pentru că, dacă ne uităm la zona bancară din România şi pot da câteva elemente pentru a vedea de ce această propunere este făcută de Guvern şi este o propunere care să protejeze românul, pentru că obligaţia noastră ca şi guvernanţi este să protejăm interesele cetăţeanului din România. În România, expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Deci, băncile preferă în cele mai multe cazuri să vină către stat, să cumpere titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia reală”, a spus şeful MFP.

BNR: „ROBOR-ul e imputabil întregii țări!”

Banca Națională a României a reacționat, prin consilierul guvernatorului, după ce ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovici, a anunțat că băncile vor fi taxate diferențiat, în funcție de ROBOR. ,,Cu cât acest indice este mai mare, cu atât mai mari vor fi taxele”, a anunțat triumfător Teodorovici. Replica nu s-a lăsat așteptată. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat că, în final, tot statul va fi cel care va pierde, iar cei care vor avea de pierdut în mod direct vor fi cei care se împrumută la bănci.

„Nivelul ROBOR e imputabil întregii țări, fapt cert. Ce e ROBOR? O dobândă medie la care băncile se împrumută între ele”, a spus Vasilescu. ,,Fiecare debitor al unei bănci are de returnat lunar o rată care e de bază și la care se adaugă un nivel al ROBOR, la dobândă se adaugă acest nivel. Dacă e un contract pe 3 luni, se adaugă ROBOR la 3 luni. dacă e pe 6 luni se adaug ROBOR la 6 luni. Dar nu înțeleg ideea cu taxa de lăcomie cred că aici e nevoie de reflecţie filosofică mai adâncă pentru că nu știu despre a cui lăcomie e vorba”, a mai spus Vasilescu. Anunțul Guvernului a produs, deja, efecte catastrofale în Bursa de Valori de la București. Acțiunile marilor bănci străine care activează în România, dar și ale unor companii importante s-au prăbușit cu procente de până la 20 la sută în doar câteva ore.