Termen nou de judecată în procesul civil intentat de firma care ar fi trebuit să efectueze documentația privind studiul de fezabilitate al tunelului de sub Meseș aferent autostrăzii Transilvania, și statul Român.
Tunelul Meseş, o importantă parte din Autostrada Transilvania, trece, la trei ani și jumătate de la semnarea contractului pentru întocmirea documentației la studiul de fezabilitate, printr-un proces civil, fapt ce încetinește mult evoluția studiilor și întocmirea documentației privind studiul de fezabilitate al acestei lucrări de amploare. Firma care trebuia să finalizeze documentația se judecă cu statul după ce i-a aplicat penalităţi de întârziere, următorul termen în procesul civil fiind stabilit pentru ziua de 9 aprilie.
Cu o lungime de 2,4 kilometri, Tunelul Meseş ar urma să fie cel mai lung tunel rutier din România. Statul a scos la licitaţie studiul de fezabilitate pentru acest tunel încă din 2014. În primăvara lui 2015 a atribuit firmei Tecnic Consulting Engineering Romania contractul pentru realizarea SF, în valoare de circa 1 milion de lei şi cu durată de 12 luni. Statul îi aplicase acestei firme penalităţi de 278.000 lei reprezentând perioada de întârziere pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale aplicate perioadei 20 septembrie 2015 – 11 iulie 2017, potrivit unor date din toamna anului trecut. De asemenea, până în toamna anului trecut nu fusese efectuată nicio o plată în cadrul contractului. În schimb, până la acel moment fusese predat studiul geotehnic pentru viitorului tunel de autostradă. Oficialii de la CNAIR spun că firma nu a mai predat însă toată documentaţia aferentă Studiului de Fezabilitate. Prin urmare, contractul a încetat. În aceste condiții, doar soluționarea acestui litigiu în instanță va putea clarifica lucrurile și va permite demararea, de la zero, a acestor documentații. Litigiul se judecă la Tribunalul București.
Tunelul de la Zalău – o investiție estimată la 150 de milioane de euro
În vara anului trecut, pasionaţii de infrastructură spuneau că traseul Tunelului Meseş a fost, în sfârşit, stabilit. Pe forumul Asociaţiei Pro Infrastructură a apărut atunci o imagine a planului de situaţie cu amplasarea tunelului. Cei de la Pro Infrastructura mai spuneau atunci că tunelul va avea două formațiuni tubulare cu câte două benzi plus trotuare, dar fără banda de urgenţă. Tunelul Meseş ar urma să fie construit pe traseul Autostrăzii Transilvania (Braşov-Cluj-Borş), în sectorul Mihăieşti-Suplacu de Barcău. Mai exact, acesta va traversa Munţii Meseş la altitudinea de aproximativ 400 de metri, în apropiere de Zalău. Prin construirea acestui tunel va fi evitată astfel realizarea unor săpături adânci de 42 de metri şi late de 120 de metri, cum erau prevăzute în varianta de traseu din studiul de fezabilitate din 2004 pentru Autostrada Transilvania. Cu o lungime de aproximativ 2,4 kilometri, tunelul de pe Autostrada Transilvania îl va depăşi astfel pe cel de pe Transfăgărăşan, care deţine în prezent titlul de cel mai lung tunel rutier din România. Tunelul Capra-Bâlea, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri, a fost construit în 1972. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită.
se blocheaza mereu in expropieri, descaracri de sarcina arheologica, studii de fezabilitate (adica in hartii) si in contestatii facute de firme care nici macar nu au pariticipat la licitatii (vezi cazul unei firme de constructii tepare din Sibiu la tronsonul de drum expres Craiova – Pitesti). Astfel de contestatii ar trebui sa nu fie admise pentru lipsa de calitate a contestatarului, altfel se tergiverseaza la infinit.
aici este vorba de faptul ca guvernul nu a platit la timp si tot ei vor sa fie cei sus pusi gunoaie ,gunoaie si psd-isti pe deasupra proiectul nu are nimic cu exproprierile