Falimentul City Insurance – un şoc pentru companiile din construcţii

Falimentul City Insurance declanşat în septembrie anul trecut a însemnat un adevărat şoc pentru companiile din construcţii din ţara noastră în condiţiile în care aproape 80% dintre ele aveau asigurările constituite la societatea respectivă.

„Am avut falimentul City Insurance; a fost un mare şoc pe piaţă. Mă aşteptam să iasă şi mai rău. Spre 80% din piaţa construcţiilor era asigurată la City Insurance pentru că se pare că avea nişte oferte foarte bune din punct de vedere financiar şi erau, evident, autorizaţi de ASF. Odată cu insolvenţa şi apoi falimentul companiei respective, Guvernul a dat nişte amânări şi a căutat soluţii, una dintre ele fiind instituţiile financiare nebancare, deoarece în primă fază nu mai găseai nicio firmă care să asigure. Apoi ne asigurau dar spuneau că ne costă de cinci ori comparativ cu City, iar constructorii nu aveau prinse în bugetul contractului asemene costuri. Apoi erau limitări de durată: firmele de asigurări spuneau că pot să asigure, dar pe maximum 18 luni, nu pe 10 ani – 120 de luni – atât cât constructorii aveau pentru execuţie plus garanţie. Iar toate acestea lucruri au dus la un blocaj. Guvernul a venit şi a spus că, dacă nu putem să aducem o garanţie alternativă sau o asigurare pe post de garanţie, atunci eram trecuţi automat la reţineri succesive pe facturile următoare, cu condiţia constituirii prealabile garanţia lucrărilor deja realizate, executate, dar nerecepţionate. Lucru absolut lăudabil pentru că, dacă se aplica strict litera contractului, realmente mare parte din contracte puteau fi reziliate şi şantierele respective puteau fi închise. Au fost, cred că multă înţelepciune din toate părţile să nu reacţioneze strict în litera contractului.

S-a venit cu aceste soluţii de reţineri succesive care sunt foarte temporare, pentru că altfel sugrumă proiectul, nu mai ai cash-flow, nu mai poţi plăti 20% la care urmează să mai adaugi şi alte reţineri”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, Valentin Stoica, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii.

Domnia sa a precizat însă că soluţia reţinerilor succesive nu este o soluţie viabilă pe termen lung pentru autorităţile contractante şi a adus în discuţie neclaritatea legislaţiei actuale cu privire la garanţiile sau asigurările emise de instituţiile financiare nebancare.

„Reţinerile succesive au sens, dar hai să vedem care sunt riscurile. În primul rând, când reţii 10% din fiecare factură, autoritatea contractantă are practic constituită garanţia integral la ultima factură, spre deosebire de momentul în care o are din prima, pe toată valoarea. Dacă în luna a treia din contract constructorul pleacă, autoritatea poate executa în contul garanţiei ce a constituit în primele trei facturi şi nu valoarea asigurată a contractului. De aceea noi vedem IFN-urile ca o alternativă foarte bună pentru statul român. IFN-urile pot fi o alternativă, dar nu ştiu dacă pot fi mai bune decât scrisorile bancare de garanţie de bună-execuţie. () În acest moment, este o confuzie legislativă totală: când sunt excluse instituţiile financiare nebancare, când sunt acceptate, dar nu în mod foarte clar – pot fi şi instituţii financiare fără să spună că pot fi nebancare sau bancare. Într-adevăr, autorităţile contractante ezită să implementeze sau să aplice legea aceasta deoarece funcţionarii publici se întreabă dacă vine cineva după şi îi întreabă de ce au înţeles aşa. Alternativa e uşor de intuit. Proiectele se vor rezilia, se vor expertiza, se vor relicita şi vom pierde ani, inclusiv fondurile pe care ar fi trebuit să le atragem”, a afirmat Valentin Stoica.

Vicepreşedintele ARACO a spus că în opinia constructorilor acceptarea IFN-urilor drept garanţi în contractele încheiate cu autorităţile publice est un lucru bun, pentru că în acest moment sunt singurele instituţii care mai finanţează firmele din domeniu pentru ca acestea să îşi continuie activitatea şi să păstreze locurile de muncă.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro