Codul muncii a cunoscut modificări majore odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanței de urgență nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003. Până în prezent, legislația românească nu prevedea o definiție a muncii nedeclarate, Codul muncii sancționând doar fapta de a primi la muncă o persoană fără încheierea în forma scrisă a contractului individual de muncă anterior începerii activității, nu și alte forme în care se manifesta munca nedeclarată. În acest context, s-a impus adaptarea legislației naționale la noile provocări apărute în demersul de prevenire și combatere a acestui fenomen.
Astfel noul articol 15 indice 1, definește munca nedeclarată ca fiind: primirea la munca a unei persoane fără încheierea contractului individual de munca în forma scrisa, în ziua anterioara începerii activității; primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidența a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat; primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
O altă modificare se referă la obligația angajatorului de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc –articolul 16 alin.(4). O schimbare semnificativă este eliminarea termenului în care se pot încheia actele adiționale pentru modificările contractuale. Mai precis, actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte, nu în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificărilor ca până acum – articolul 17 alin(5).
Evidența activității zilnice a salariaților va trebui să fie mai detaliată decât era până acum. Concret, dacă anterior se prevedea doar faptul că angajatorii erau obligați să țină evidența orelor de lucru, acum aceștia vor fi obligați să înregistreze atât ora de începere a programului de lucru, cât și ora de terminare – articolul 119. De remarcat este faptul că amenzile pentru munca nedeclarată au un cuantum fix, fără să mai fie prevăzut un interval, și se aplică pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă, și nu doar în cazurile în care sunt identificate cel mult cinci persoane în această situație, asa cum era stabilit anterior.
Astfel, primirea la muncă fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității, primirea la muncă fără înregistrarea în Registrul Salariaților -Revisal, a raportului de muncă înainte de începerea activității respectiv primirea la muncă a salariaților aflați în perioada de suspendare a contractului individual de muncă se sancționează cu amendă de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În cazul constatării săvârșirii uneia dintre aceste fapte, inspectorul de muncă dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat. Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității.
De asemenea, primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial se sancționează cu amendă de 10.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Pentru cele patru fapte ce constituie contravenție, angajatorii pot plăti doar jumătate din amendă, însă numai dacă le achită în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenție. Actul normativ aduce modificări și la capitolul răspunderii penale a angajatorului. Astfel, alin.(4) al articolul 264 care prevedea că primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetățenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, a fost abrogat.
Totodată, alin.(2) al articolul 265 a fost modificat și prevede că “primirea la muncă a unei persoane aflata în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Datele referitoare la noile dispoziții legislative care sancționează munca la negru ne-au fost oferite de inspectorul-șef Luminița Nemeș și consilierul Mariana Pop din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj.
