Deficitul bugetar la 10 luni se adâncește

Deficitul bugetar la 10 luni a ajuns la 62,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,97% din PIB, față de aceeași perioadă a anului 2022, când deficitul bugetar a fost de 47,1 miliarde lei, reprezentând 3,34% din PIB.

Comparativ cu primele 9 luni ale anului 2023, când deficitul bugetar a fost de 56,46 miliarde lei, într-o singură lună, respectiv octombrie 2023, deficitul a crescut cu 6,34 miliarde lei. Pe primele 9 luni deficitul bugetar a fost de 3,55%, așadar într-o lună, respectiv octombrie, a crescut cu 0,42%, ceea ce ne sugerează că, păstrând același ritm pentru lunile noiembrie – decembrie, am ajunge undeva pe la 4,81 – 5% deficit bugetar la finele anului.

Asta nu ar fi chiar așa de rău, doar că lunile noiembrie – decembrie nu seamănă cu celelalte luni ale anului, din punct de vedere al cheltuielilor bugetare. Pe deasupra avem, chiar și în prezent, o mulțime de revendicări salariale, cutia Pandorei fiind deschisă de acceptarea revendicărilor angajaților de la CNAS, ceea ce a dus la efectul bulgărelui de zăpadă și la alți angajați din sistemul bugetar.

Ca urmare, estimările făcute de cei mai mulți specialiști duc spre un deficit bugetar de aproximativ 6% pentru anul 2023. Până însă să se încheie anul, iată încă câteva cifre aferente execuției bugetare pe primele 10 luni ale anului 20203:

– veniturile totale au crescut cu 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, în timp ce cheltuielile au crescut cu 13,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, deci cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile;

– TVA-ul are cea mai mare pondere în PIB, respectiv 5,4%, dintre taxele și impozitele percepute, ea crescând comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, cu 10,1%;

– contribuțiile de asigurări dețin o pondere de 8,2% din PIB, acestea crescând cu 12,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, la acest rezultat contribuind în cea mai mare măsură cele două creșteri ale salariului minim din 2023, cea de la 1 ianuarie și cea de la 1 octombrie. Cred că acum este foarte clar de ce guvernul tot insistă pe majorarea de cât mai multe ori a salariului minim.

– cheltuielile cu dobânzile sunt egale cu cele cu investițiile, respectiv 1,8% din PIB, procentul din PIB fiind egal și în aceeași perioadă a anului 2022, procentul fiind de 1,7% din PIB. Faptul că investițiile din România sunt la același nivel, ca și cheltuială, cu dobânzile plătite la împrumuturi, constituie un motiv de îngrijorare. Pe cine-i îngrijorează, desigur!

Aceasta-i situația după 10 luni de guvernare a anului 2023, urmeză 2 luni decisive pentru deficitul bugetar ce se va înregistra în acest an, după care vine un an 2024 care va însemna un deficit bugetar poate chiar mai mare decât în 2023, cu o inflație reaprinsă, urmând ca în 2025 să revenim, cu o aterizare forțată, cu picioarele pe pământ, sper să nu cumva să fie sub pământ!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro