De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, dar în special în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, în termeni nominali, salariul mediu net lunar crescând de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1045 de euro, în 2024, conform unui comunicat transmis redacţiei. Chiar şi luând în considerare inflaţia, care erodează puterea de cumpărare, creşterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depăşind astfel mai multe ţări din această zonă a Europei, consideră analiştii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„În România, salariul mediu net lunar a depăşit pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul anului 2023. Şi totuşi, în pofida acestor evoluţii pozitive, o mare parte a românilor are o percepţie diferită asupra evoluţiei veniturilor lunare proprii şi nu resimte o creştere semnificativă a nivelului de trai. O explicaţie pentru aceste percepţii divergente o reprezintă inegalităţile economice din cadrul ţării. Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor creşte în mod dinamic, dacă o mare parte a societăţii beneficiază mai puţin din aceste creşteri decât alţii, tensiunile sociale devin mai accentuate şi pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a ţării”, explică Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
Analiza realizată de echipa de economişti RoEM asupra inegalităţii salariale lunare indică o tendinţă descendentă la nivel naţional. Într-un studiu anterior, specialiştii RoEM au evidenţiat existenţa a „trei Românii” din perspectiva bunăstării economice a populaţiei: capitala cu cele mai mari salarii; judeţele cu oraşe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiş sau Braşov, unde salariile depăşesc în general media naţională; şi restul regiunilor ţării, unde salariile medii se află cu mult sub media naţională, potrivit comunicatului.
„Diminuarea inegalităţilor este foarte lentă: dacă în 2007 aproximativ 71% din angajaţii din România câştiga sub media naţională, în 2023, valoarea este uşor mai mică, de 67%. Această scădere de 4 puncte procentuale nu reprezintă o îmbunătăţire relevantă a situaţiei, mai ales că această evoluţie s-a întâmplat pe parcursul unei perioade de 17 ani: direcţia este cea dorită, viteza diminuării inegalităţilor salariale însă este prea lentă”, spune Otto Csiki, cercetător în cadrul echipei RoEM.
Analiza veniturilor totale ale populaţiei (care, pe lângă salarii, includ şi beneficiile sociale, precum pensiile, respectiv veniturile din investiţii, inclusiv din societăţi comerciale proprii) arată că, în perioada de după aderarea europeană a României, veniturile totale au avut şi ele o evoluţie spectaculoasă, creşterile mai semnificative fiind înregistrate în special după anul 2016. Mai precis, spun analiştii RoEM, valoarea mediană a veniturilor totale lunare (adică valoarea de mijloc a tuturor veniturilor, jumătatea din populaţie câştigând peste, iar cealaltă jumătate a populaţiei câştigând sub această valoare) a crescut de aproape cinci ori în această perioadă (de la 134 de euro, în 2007, la 653 euro, în 2024). Analiştii RoEM precizează că venitul total lunar se calculează pe adult echivalent, incluzând în ecuaţie toţi membrii unei gospodării. Astfel, valoarea veniturilor totale raportate pe o persoană poate fi mai mică decât salariul mediu din acelaşi an, acesta din urmă fiind calculat doar pentru persoanele angajate.
Indicele de inegalitate, calculat ca şi veniturile segmentului de 20% din populaţie cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20% cu cele mai mici venituri (top 20% vs bottom 20%), arată o scădere accentuată a inegalităţilor: dacă acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câştigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară), valoarea acestuia aproape s-a înjumătăţit până în 2024, ajungând la „doar” 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câştigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară), se precizează în comunicat.
„În general, datele arată că ponderea fiecărui segment al populaţiei cu venituri lunare peste mediană a devenit din ce în ce mai mică din veniturile totale realizate la nivelul ţării, iar aceeaşi pondere pentru segmentele populaţiei cu venituri mici a început să crească treptat. Această diminuare a inegalităţii veniturilor este mai accentuată în ultimii patru ani, în special în anul 2024, anul creşterilor salariale, al majorării salariului minim pe economie, respectiv a pensiilor. Rămâne întrebarea dacă diferenţa de 4,6 ori în venituri reprezintă în continuare o valoare relativ ridicată sau nu, iar pentru a avea o bază de comparaţie, am analizat acelaşi indicator în toate ţările UE”, spune Otto Csiki.
Astfel, în acest clasament european realizat pentru anul 2024, România se află pe la mijlocul ierarhiei, la egalitate cu Franţa, depăşind 11 ţări, unde inegalitatea veniturilor populaţiei este mai ridicată. Printre ţările cu cele mai mari valori ale indicatorului de inegalitate se află Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) şi Letonia (6,3), iar în topul clasamentului se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) şi Belgia (3,5).
„Este important de subliniat şi faptul că în anul 2015 România era încă ţara cu cele mai mari inegalităţi ale veniturilor din întreaga UE, cu o valoare de 8,3 a raportului dintre veniturile celor două segmente de 20% din populaţie cu cele mai mari, respectiv cele mai mici câştiguri lunare. Astfel, progresul în reducerea inegalităţilor poate fi considerat unul remarcabil, în special în ultimii ani, România devansând mai multe ţări europene. Această îmbunătăţire este însă una foarte recentă şi, având în vedere tensiunile sociale existente în ţară, este important ca aceste rezultate să fie menţinute şi pe termen lung”, concluzionează coordoonatorul echipei RoEM, în comunicat.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro